DNA la bilanț: Cu zeci de procurori în minus, 2022 a fost un an "remarcabil". Ce spune Bologa despre salariile mari și un nou mandat

DNA la bilanț: Cu zeci de procurori în minus, 2022 a fost un an "remarcabil". Ce spune Bologa despre salariile mari și un nou mandat

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a prezentat, joi, bilanţul activităţii pentru anul 2022.

El a vorbit despre „rezultate remarcabile” înregistrate anul trecut, în contextul unui deficit grav de personal. A detaliat câte dosare sunt deschise pentru achiziţiile din pandemie şi ce prejudicii uriaşe sunt în cazurile aflate în lucru la DNA. În plus, s-a referit şi la salariile procurorilor şi dacă mai vrea un mandat de şef DNA. În final, ministrul Predoiu a avut doar cuvinte de laudă despre instituţia anticorupţie.

Lipsă de personal

DNA se confruntă cu un deficit mare de personal, instituţia având cu 49 de procurori mai puţin decât prevede organigrama.

Unul dintre principalele riscuri despre care a vorbit Bologa la bilanţ este deficitul de procurori care persistă ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime excesiv de mari.

Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare.

Un an remarcabil

Crin Bologa a anunţat pentru anul trecut ”rezultate remarcabile”, respectiv cel mai mare număr de cauze cu soluţii de trimitere în judecată de la înfiinţare.

ADVERTISING

”De asemenea, progrese importante au fost înregistrate, printre altele, cu privire la operativitatea soluţionării cauzelor, numărul de inculpaţi trimişi în judecată şi al celor condamnaţi definitiv, triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum şi scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaţilor judecaţi definitiv şi a ponderii inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare”, a explicat şeful DNA.

Bilanţ:

  • 404 dosare cu soluţii de trimitere în judecată (190 de rechizitorii şi 214 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei)
  • 779 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care 252 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.
  • Scădere a procentului de achitări, la 11%, dacă nu sunt luate în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor CCR, cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret.
  • Cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 - peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021)
  • Instanţele de judecată au pronunţat 287 hotărâri penale de condamnare faţă de un număr de 439 inculpaţi.
ADVERTISING

"Au fost trimişi în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniştri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat etc, ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupţie la nivel înalt, specifice competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, arată oficialii DNA.

Anchetele pandemiei

DNA are în lucru 90 de dosare referitoare la pandemie, cu prejudicii estimate de sute de milioane de euro.

În aceste dosare sunt vizate 122 de persoane, inclusiv demnitari.

Crin Bologa a subliniat că procurorii români au fost ”primii din lumea asta” care s-au sesizat pentru a verifica achiziţia de vaccinuri.

DNA anunţa, în 21 septembrie 2021, că a fost înregistrat primul dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri antiCovid.

E o poveste cu salariile mari, dar nici nu suntem săraci

Vorbind despre salariile procurorilor, Bologa spune că anchetatorii DNA „nu sunt săraci”, însă salariile lor sunt mai mici decât cele pe care le primesc alţi angajaţi din instituţii, regii sau agenţii ale statului.

”Asta iar e o poveste cam demult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum.

ADVERTISING

Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii.

Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea.

Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa. 

Mai vrea un mandat

Procurorul-şef al DNA a anunţat şi că va candida pentru un nou mandat.

”Încă nu mi-am depus-o. Sunt împărţit, aşa, în două: una, acasă, cu familie, cealaltă este aici, cu cei 95 de procurori care au venit în timpul mandatului meu, zeci de poliţişti... se vor vedea rezultatele acestea şi munca lor de zi şi noapte, asta te obligă să mergi şi mai departe.

Dacă nu aş avea semnale de la ei, aş renunţa. Dacă era un eşec acest mandat, renunţam, fiindcă am destulă experienţă şi pot să mă duc şi la pensie sau să îmi văd de treabă. Deci mai mult ca sigur o să mă înscriu”, a declarat Crin Bologa, răspunzând unor întrebări legate de candidatura pentru un nou mandat.

Acesta a subliniat că îşi va depune candidatura vineri, sau săptămâna viitoare, luni.

Bologa a arătat că, deşi ”se afirmă că procurorul-şef ar face şi ar desface tot”, în DNA sunt procurori ”cu personalitate, care îşi asumă dosarele”, iar şeful instituţiei nu cunoaşte ”tacticile” de anchetă ale acestora.

Predoiu: DNA să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a lăudat activitatea DNA pe anul trecut, susţinând că numărul mare de sesizări primite de la cetăţeni arată că instituţia recâştigă treptat încrederea societăţii, făcând referire la recordul negativ din 2018, şi i-a urat Parchetului "să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg în combaterea corupţiei".

"Am să încep această intervenţie evocând evoluţia numărului de sesizări primite de instituţia dumneavoastră din partea publicului:

  • în 2015 - 3.305 sesizări,
  • în 2018 - 1.173,
  • 2020 - 1.998,
  • 2021 - 2.139,
  • 2022 - 2.193.

Aş desprinde câteva concluzii din analiza acestor cifre. Prima concluzie ar fi aceea că DNA recâştigă treptat încrederea societăţii, de la recordul negativ de sesizări din 2018, doar 1.173, la creşterea de anul trecut, 2.193, trecând prin punctul de inflexiune din 2020, care a marcat revenirea pe creştere a numărului de sesizări, 1.998.

În al doilea rând, există un paralelism între atacurile politice şi numărul scăzut de sesizări, respectiv o concordanţă între schimbarea acestei atitudini într-una pe care aş califica-o cel puţin neutră după anul 2020 şi creşterea numărului de sesizări.

De aici, o altă analiză ne conduce la ideea de responsabilitate crescută a politicului faţă de soliditatea instituţională a DNA, atât sub aspectul conduitei publice, cât şi din perspectiva măsurilor concrete administrative şi legislative", a spus Predoiu.

"Sunt convins că vă propuneţi ca rata achitărilor să scadă în 2023, în prezent aflată la 23,74%, dintre care aproape jumătate pe alte temeiuri decât ca urmare a deciziilor CCR", a mai spus Predoiu.

În opinia sa, modificările introduse prin Legile Justiţiei (atât prin prisma dispoziţiilor tranzitorii, cât şi cele privitoare la procedura de numire sau delegare a procurorilor) sunt apte de a corecta anomaliile ce s-au răsfrânt inevitabil şi asupra parametrilor de funcţionare a DNA.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇