Premierul francez Élisabeth Borne a anunţat luni crearea – pe locul fostului lagăr de concentrare de la Montreuil-Bellay, în Maine-et-Loire – a unui muzeu în memoria ţiganilor internaţi în lagăr, în Al Doilea Război Mondial.
Élisabeth Borne a anunţat acest proiect la prezentarea unui nou plan de luptă împotriva rasismului, antisemitismului şi antirroma şi a discriminărilor legate de aceste origini.
Un alt plan - împotriva discriminării legate de orientarea sexuală - urmează să fie prezentat în iunie.
„Anunţăm că împiedicăm istoria să se bâlbâie”, a subliniat Élisabeth Borne, al cărei tată, de confesiune iudaică, a fost deportat şi ucis pe când fiica sa avea vârsta de 11 ani.
Fiecare elev urmează, astfel, în timpul studiilor sale şcolare, să participe la „vizita unui loc istoric sau memorial în legătură cu rasismul, antisemitismul şi antiţigănismul”, pentru că „încă din copilărie se pot instala stereotipuri. În tinereţea noastră abundă anumite teorii ale conspiraţiei. Asupra tinerilor noştri cel mai mare efect au minciunile pline de ură de pe reţelele de socializare”, a declarat ea.
Ministrul Justiiei, Éric Dupond-Moretti a anunţat că lucrează la crearea unei „amenzi civile”, care urmează să alimenteze „un fond destinat ajutării directe a victimelor”.
„Să ne imaginăm o concediere abuzivă care ar avea la bază discriminarea: cel discriminat ar putea valorifica un anumit număr de lucruri, iar jurisdicţia ar putea, atunci, să pronunţe, pe lângă despăgubiri, şi această amendă”, a precizat el.
Élisabeth Borne s-a angajat totodată la o „fermitate totală în răspunsul penal”, prin „emiterea unor mandate de arestare” a persoanelor care „îşi folosesc libertatea de exprimare în scopuri rasiste sau antisemite”.
„Nu va exista impunitate pentru ură”, a subliniat ea.
Pedepsele urmează să fie înăsprite în cazul exprimării rasiste sau antisemite „chiar nepublicate” ale persoanelor depozitare ale autorităţii publice sau însărcinate cu o misiune în serviciul public, a anunţat ea.
Împotriva discriminării la angajare, premierul francez vrea „să dezvolte o politică de testare” în întreprinderi, dar şi la accesul la locuinţe, cu scopul de a „promova bunele practici şi a le denunţa pe cele rele”.
Acest plan - pe perioada 2023-2026 -, prezentat în faţa altor zece miniştri, urmează să permită o „mai bună măsurare” a acestor fenomene, „o mai bună educare şi formare”, o „mai bună sancţionare” a autorilor şi o „mai bună susţinere a victimelor”.