Pe picior de plecare, fostul CSM a mai dat o lovitură anticorupției, deschizând ușa prescripției extinctive și pentru dosare care scăpaseră de efectul combinației dintre deciziile CCR și pasivitatea legiuitorului.
Cuvântul cheie: completuri speciale, armă folosită și în epoca Dragnea.
Vechea lege de organizare judecătorească 304/2004 (art 35 și 36) prevedea posibilitatea constituirii, la nivelul tribunalelor și curților de apel, a acestor completuri specializate „pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale”.
Art 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și combaterea faptelor de corupție prevedea însă obligativitatea completurilor specializate pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute de ea.
Ca să se ia de-o grijă, președinții de instanțe declarau toate completurile specializate. Când conducerea ICCJ a omis să facă acest lucru, CCR a exploatat breșa, la sesizarea lui Florin Iordache, și a doborât toate deciziile date la fond de completuri nedeclarate specializate ale ICCJ. Printre beneficiarii rejudecării acelor cauze a fost și Liviu Dragnea.
Noua Lege de organizare judecătorească, adoptată anul trecut, nr 304/2022, detaliază constituirea completurilor specializate. Ele devin obligatorii pentru toate nivelurile de jurisdicție pentru situația în care legea specială le prevede, așa cum e cazul Legii 78/2000.
ICCJ și le constituie singură prin colegiul de conducere la propunerea președintelui (art 21 al 4). În cazul Tribunalelor și Curților de Apel în procedură intervine însă CSM (art 45).
Astfel, Secția de judecători a CSM este cea care le înființează, prin hotărâre, la propunerea președintelui instanței. Câte completuri speciale pentru fapte de corupție decide CSM să existe la nivelul fiecărei instanțe, atâtea se fac.
După ce CSM stabilește numărul, componența lor efectivă este hotărâtă de președintele instanței, cu avizul colegiul de conducere.
Cum noua lege conferă președintelui instanței puteri mai mari, el fiind cel care își alege practic colegiul, din start e clar că în completurile specializate vor ajunge pentru a judeca spețele de corupție doar preferații președintelui instanței.
Care președinte e numit de CSM și, dacă vrea să înainteze în grad, depinde de CSM.
Însă CSM nu s-a mulțumit cu atât.
În baza noi Legi 304, Consiliul a adoptat cu o viteză remarcabilă noul Regulament de organizare a instanțelor (ROI), pe 23 decembrie 2022.
Potrivit acestuia (art 175), în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ROI, președinții instanțelor propun numărul completurilor specializate. Și e aici începe dansul. Dacă rămân aceleași, nu sunt probleme.
Dar unele pot fi desființate, dacă CSM prevede un număr mai mic de completuri. Sau, dacă numărul rămâne același, președintele de instanță decide să schimbe componența completurilor speciale.
Pentru acest caz, spune ROI, vechile completuri nu-și mai duc cauzele până la sfârșit, așa cum ar impune principiul continuității, ci le sunt luate dosarele și date noilor completuri specializate, care, desigur, trebuie să ia judecata de capăt.
Rezultă două variante posibile, spun magistrații consultați de SpotMedia.ro:
1.Este înființat un număr egal de completuri cu aceeași compunere, dosarele sunt preluate integral de noile completuri, ceea ce înseamnă că nu se mai readministrează probe.
2. Este înființat un număr mai mic de completuri sau este schimbată componența lor și atunci dosarele completurilor desființate vor fi repartizate către completurile nou create, ceea ce presupune readministrare de probe.
Dacă pe partea de probe cu înscrisuri și depoziții nu sunt mari probleme, depozițiile martorilor trebuie reluate, ceea ce înseamnă timp care curge dintr-un termen de prescripție deja amputat.
Apoi, unii martori pot să nu mai fie disponibili, alții pot să fi uitat unele detalii sau să fi fost între timp deturnați, ceea ce poate modifica probatoriul.
Deja unele instanțe au cerut CSM numărul de completuri specializate. Printre ele Curtea de Apel București, însă conținutul deciziilor CSM nu e cunoscut.
ÎCCJ a făcut deja modificări și surse din sistem au un exemplu: s-a desființat un complet care ajunsese în pronunțare, dar au repus cauza pe rol pentru complet de divergență. Acum cauza a fost repartizată altui complet tot de doi judecători, care iau de la capăt un dosar care ajunsese practic în pronunțare.
Noul ROI încalcă în primul rând principiul continuității. Și la ÎCCJ completurile de 5 judecători se schimbă anual, dar odată investit cu o cauză, un complet de 5 o duce până la capăt. Altfel de fiecare dată judecata ar fi reluată de la capăt.
Dacă anul viitor CSM schimbă iar numărul completurilor specializate ale unei instanțe, dosarele celor desființate o iau din nou de la capăt?
Fiind un act administrativ, el poate fi atacat în contecios administrativ la Curtea de Apel București (condusă din nou de Lia Savonea) de oricine poate justifica un interes legitim, o vătămare. De exemplu, șefii de parchete ale căror dosare vor fi plimbate între completuri, dar și asociațiile de magistrați care pot invoca scopul și obiectivele conform statutului (RIL 8/2020).