Modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penală, prin proiectele întocmite de Ministerul Justiției (MJ) și adoptate de Guvern la finalul anului trecut, conțin, pe lângă necesare conformări la deciziile CCR, și două soluții curajoase în două zone extrem de sensibile.
Pe de-o parte, în reconfigurarea abuzului în serviciu, MJ stabilește ca fapta este comisă numai cu încălcarea legii, OUG sau OG, conform Deciziei CCR 405/2016, dar nu introduce un prag valoric minim al prejudiciului, sub care fapta să nu fie infracțiune.
Acel prag a generat atât de multă tensiune în 2017, când Liviu Dragnea a încercat ca prin introducerea lui să scape de procesul care s-a încheiat cu trimiterea lui la închisoare.
CCR a cerut și a reluat în 2019 că „legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.
Abuzul în serviciu a fost una dintre infracțiunile pe care CCR a avut ca obiectiv să le distrugă, pentru că a creat cele mai multe victime dintre politicieni. Și, într-adevăr, după emascularea din 2016 a infracțiunii, a urmat un șir de achitări și închideri de dosare.
Pe de altă parte, proiectul MJ recuperează probele obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională (MSN) pentru folosirea lor în procese penale referitoare inclusiv la trafic de droguri, arme și persoane, terorism, spălare a banilor, fals, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, corupţie, împotriva intereselor financiare ale UE și toate cele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 7 ani.
Prin Decizia 55/2020, CCR a decis că probele obținute în baza MSN nu mai pot fi folosite în procesul penal decât dacă inculpații vor avea la dispoziție o procedură de contestare a acestor probe.
Cătălin Predoiu folosește portița lăsată și introduce în CPP o procedură care începe cu dreptul celui supus supravegherii tehnice în baza MSN de a fi informat în termen de 10 de zile de la încetarea măsurii, până la posibilitatea lui de a contesta, în 20 de zile de la informare, legalitatea măsurii, deci de a înlătura probele obținute, în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță.
Recuperarea acestor probe este esențială, după cum probabil au constatat și partenerii esențiali ai României.
UE are tot interesul ca infracțiunile care privesc banii europeni să fie probate eficient. La fel SUA, mai ales în cazurile de crimă organizată și terorism.
Este motivul pentru care, mai de voie, mai de nevoie, prevederea ar putea să treacă de Parlament, eventual cu niște avantaje suplimentare acordate potențialilor contestatari ai MSN-urilor.
Dar cheia nu e la Parlament, ci la CCR.
Vor ajunge aceste modificări la judecata constituțională? Foarte probabil, dacă nu după adoptare, când nu prea are cine să le atace, în afară de AUR, atunci prin excepții care vor fi ridicate în procesele penale. Mai ales în privința MSN, pentru că abuzul în serviciu, cu sau fără prag, e muribund.
Cu cât vor ajunge mai repede, cu atât mai bine, pentru ca lucrurile să fie clare.
Și când CCR le va judeca, va fi evident dacă revirimentul jurisprudențial, mai pe românește schimbarea de macaz recent dovedită de CCR, va continua.
În noiembrie, CCR a dat lumină verde Legilor Justiției din care este eliminată sancțiunea disciplinară pentru nerespectarea propriilor decizii, dacă nu e făcută cu rea credință sau gravă neglijență. Adică o aliniere cu ceea ce a cerut CJUE, iar CCR, în vechea componență, a respins vehement.
Dar decizia privind Legile Justiției a fost înainte de ridicarea MCV, un moment critic pentru președintele Iohannis, practic singura victorie a mandatului său. Cum sacii MCV au fost urcați în căruță, rămâne de văzut dacă desprinderea de întunecata epocă Morar va continua sau CCR va reveni la viziunea antiJustiție din ultimii 9 ani.
Dacă prevederea privind revenirea probelor obținute în baza MSN va rămâne în picioare, următorul testat va fi SRI.
De când a fost scos din supravegherea tehnică în dosarele penale, Serviciul a făcut chiar mai puțin decât ar fi putut, legal, să facă. Noua reglementare va permite SRI să fie din nou util, nu va mai avea scuza nelegalității, rămâne de văzut cât mult dorește să se implice în combaterea infracționalității.