CCR motivează de ce a respins sesizările la Legile Justiției

CCR motivează de ce a respins sesizările la Legile Justiției

Curtea Constituţională a publicat, luni seară, motivarea deciziei din 9 noiembrie de respingere a sesizărilor asupra Legilor justiției.

În ce privește sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, CCR apreciază că independenţa magistratului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine.

„Independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine. Responsabilitatea judecătorului stă, printre alte elemente, la baza calităţii actului de justiţie şi, implicit, la baza imparţialităţii acestuia", precizează judecătorii constituţionali.

ADVERTISING

Potrivit acestora, evaluarea judecătorului trebuie realizată în raport cu activitatea pe care acesta o prestează, altfel nu s-ar putea cuantifica modul în care acesta îşi exercită funcţia.

„Calitatea activităţii sale se apreciază în funcţie de acest criteriu, care nu este unul singular, ci face parte din mai multe criterii, iar evaluarea pe fiecare criteriu în parte duce la concluzia generală privitoare la calitatea activităţii desfăşurate", se arată în document.

Mai mult, spune instanţa constituţională, potrivit art.102 alin.(1) din lege, judecătorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Secţia pentru judecători a CSM, iar hotărârea acesteia poate fi atacată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a ÎCCJ. Prin urmare, anexa nr.1 pct.B art.2 lit.b) la lege nu încalcă art.124 alin.(3) şi art.1 alin.(3) din Constituţie.

ADVERTISING

Cu privire la soluţia legislativă privind promovarea judecătorilor la instanţe superioare, până la ÎCCJ, Curtea Constituţională precizează că nu are competenţa de a compara cele două soluţii legislative şi de a stabili dacă accesul la promovarea pe loc sau efectivă este mai facil sau nu.

În ce privește sesizările AUR privind legile Justiţiei, acestea au fost formulate de 38 de deputaţi, numărul minim prevăzut de Constituţie fiind de cel puţin 50.

„Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate care formează obiectul Dosarului 2350A/2022 a fost formulată de 38 de deputaţi. Or, potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, 'la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori'", arată CCR.

ADVERTISING

Aceleaşi considerente au fost avute în vedere şi în ceea ce priveşte sesizările formulate de AUR în cazul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii organizării judiciare şi al Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇