Turcia, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Suedia nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, relatează AFP şi Reuters.
„Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm”, a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el.
Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică.
„Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei.
Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc.
Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO.
Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat celle două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016.
Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.
Într-o declarație separată, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a recunoscut că nu poate garanta aderarea celor două țări în 2023.
„Mă aştept (ca adeziunea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînţeles, despre decizii suverane ale Parlamentului turc şi Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul", a declarat Jens Stoltenberg într-un interviu pentru AFP.
„Am avut negocieri, şi ele au fost destul de exigente, în luna iulie a anului trecut, atunci când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit asupra unui memorandum comun în care ele descriu cum pot să-şi intensifice colaborarea, atât în ceea ce priveşte exporturile de arme, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului", a reamintit Stoltenberg.
„Finlanda şi Suedia au respectat acest acord şi s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste chestiuni. În consecinţă, a venit momentul pentru finalizarea procesului de aderare şi ratificarea protocolului de aderare", a declarat el.