Ungaria a amânat, joi, din nou ratificarea aderării Suediei și Finlandei la NATO, de data aceasta pentru anul viitor. Dintre cele 30 de state membre NATO, doar Ungaria și Turcia nu au ratificat până acum aderarea celor două țări.
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat însă, la Kosice, în Slovacia, la o reuniune a Grupului de la Vișegrad, că Parlamentul ungar se va pronunţa ”în prima sesiune” din 2023 şi a dat asigurări celor două ţări de ”susţinerea” sa, relatează AFP.
Budapesta mai promisese însă recent că va ratifica aderarea până la sfârşitul lui 2022. Prima sesiune de anul viitor a Parlamentului ungar ar urma să aibă loc în luna februarie.
Opoziţia ungară a cerut în mai multe rânduri ca ratificarea să fie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului, o cerere respinsă în mod sistematic de către Fidesz, partidul lui Orban. Socialiştii au denunţat ”o decizie de neînţeles”, iar Partidul Momentum (liberal) acuză Guvernul Orban de ”şantajarea” Bruxellesului.
Motivul invocat de Ungaria a fost un blocaj legislativ, din cauza unei serii de măsuri împotriva corupţiei pe care Parlamentul ungar este nevoit să le adopte în urma unor critici ale Comisiei Europene (CE) în acest domeniu şi în contextul în care Bruxellesul blochează fonduri destinate Budapestei, în valoare de miliarde de euro.
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Finlanda şi Suedia au prezentat în mai o candidatură comună la aderarea la NATO, renunţând astfel la decenii de nealiniere militară.
Candidatura este necesar să fie acceptată de către toate cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Singurele țări care nu au ratificat până acum - cu excepţia Turciei şi Ungariei.