Coaliţia de guvernare a schimbat cinci miniştri pe parcursul anului 2022, trei de la PNL şi doi de la PSD. Plafonarea preţului la energie electrică, subvenţia la carburant şi majorarea pensiilor au fost subiectele principale de dispută între liberali şi social-democraţi. De partea cealaltă, opoziţia a trecut prin fragmentări şi turbulenţe cauzate de alegerile interne.
IANUARIE
Anul politic 2022 începe cu acuzaţia de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă. Jurnalista Emilia Şercan susţine că lucrarea scrisă de Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe militare în anul 2003, include conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138. În replică, Nicolae Ciucă se adresează instanţei blocând astfel o analiză academică a tezei. În paralel, Parchetul General deschide un dosar penal aflat încă în lucru.
La mijlocul lunii, Guvernul PSD-PNL-UDMR decide prima plafonare a preţului la energie electrică şi gaze. Măsura s-a aplicat până la 1 aprilie, apoi a fost prelungită pe durata întregului an, în ciuda mai multor dispute între PSD şi PNL. În plin proces de reglementare a preţurilor, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, pleacă în concediu în Republica Dominicană.
La finalul lunii, tehnocratul Marcel Boloş e numit ministru al Cercetării şi Digitalizării în locul liberalului Florin Roman, care demisionase încă din decembrie 2021, după ce ziarul Libertatea l-a acuzat de plagiat în lucrarea de disertaţie.
FEBRUARIE
Dacian Cioloş demisionează din funcţia de preşedinte al USR după numai patru luni în fruntea partidului. Motivul? Cioloş invocă majoritatea de blocaj din Biroul Naţional, forul colectiv de conducere a partidului. La alegerile din toamna anului 2021, Dacian Cioloş câştigase funcţia de preşedinte după competiţia internă cu Dan Barna, însă majoritatea în Biroul Naţional era deţinută tot de ”team Barna” – echipa strânsă în jurul liderilor Dan Barna, Cătălin Drulă şi Cristian Ghinea. ”Pe mine nu mă face funcţia”, spune Dacian Cioloş, la despărţire.
MARTIE
După ce armata rusă invadează Ucraina în data de 24 februarie, preşedintele Klaus Iohannis convoacă CSAT. Pe 1 martie, şeful statului anunţă că ”se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%”. În bugetul pe 2023, ministrul de Finanţe Adrian Câciu (PSD) a alocat 2,5% din PIB pentru Apărare.
9 martie e prima zi fără stare de alertă în România, după doi ani de la debutul pandemiei de coronavirus. ”Toate restricţiile sunt ridicate”, anunţa ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila. Purtarea măştii devine opţională.
La finalul lunii martie, George Simion e ales preşedinte unic al AUR, după o perioadă în care condusese partidul în tandem cu Claudiu Târziu. ”Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidenţiale din 2024”, anunţă George Simion de la tribuna congresului.
APRILIE
Florin Cîţu demisionează din fruntea PNL după numai şase luni ca preşedinte al partidului. Din poziţia de lider al PNL, Cîţu a criticat constant amprenta PSD asupra guvernării liberale şi a sfârşit prin a fi răsturnat, chiar de ziua sa, de liderii PNL din teritoriu, pe motiv că afectează imaginea Guvernului Ciucă. ”În momentul în care abdicăm de la principiile liberale şi ne ducem în spatele populismelor doar pentru a avea linişte... Ştiţi că era un preşedinte, Ion Iliescu, care voia linişte”, a spus Cîţu la finalul mandatului de preşedinte al PNL. În semn de solidaritate cu Florin Cîţu, a demisionat şi Dan Vîlceanu, atât din funcţia de ministru al Fondurilor Europene, cât şi din poziţia de secretar-general al PNL.
Nicolae Ciucă devine preşedinte al PNL în urma unui scrutin în care nu a avut rival.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, susţine că serviciul de urgenţă SMURD, organizat de Raed Arafat în subordinea Ministerului de Interne, trebuie să treacă la Ministerul Sănătăţii. ”Am recunoscut public toate meritele domnului Arafat care a făcut o treabă excelentă în organizarea serviciilor medicale de urgenţă, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii”, a spus Rafila. De partea cealaltă, Raed Arafat a replicat că „integrarea SMURD în Ministerul Sănătăţii ar slăbi sistemul şi ar strica ceea ce s-a construit”. Deocamdată, SMURD a rămas în subordinea MAI, unde Raed Arafat ocupă funcţia de secretar de stat.
MAI
Premierul Nicolae Ciucă operează o dublă modificare guvernamentală. Marcel Boloş este transferat de la Ministerul Digitalizării la Ministerul Fondurilor Europene, pe care îl mai condusese în timpul Guvernului Orban. La Digitalizare, în locul lui Boloş, este numit Sebastian Burduja, liderul PNL Sector 1.
Se schimbă garnitura la CCR. Bogdan Licu (susţinut de PSD) este numit judecător din partea Camerei Deputaţilor, Iulia Scântei (propusă de PNL) este numită din partea Senatului, iar preşedintele Klaus Iohannis o trimite la Curte pe consiliera prezidenţială Mihaela Ciochină. În acest moment, trei judecători CCR sunt numiţi direct de preşedinte (Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină), patru vin pe filieră PSD (Marian Enache, Bogdan Licu, Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga), unul a fost propulsat de UDMR (Attila Varga), iar unul de PNL (Iulia Scântei).
La finalul lunii, Dacian Cioloş demisionează din USR alături de apropiaţii săi şi fondează un nou partid: REPER. ”Nu vedem la conducerea USR nici dorinţa, nici maturitatea de a accepta greşelile trecutului şi de a schimba o direcţie care duce partidul spre irelevanţă politică”, a motivat Dacian Cioloş. În prezent, REPER numără 11 parlamentari şi 5 eurodeputaţi.
IUNIE
La două luni după demisia din fruntea PNL, Florin Cîţu e forţat de propriul partid să plece şi de la şefia Senatului. ”Cel mai tare am supărat PSD”, acuză fostul premier. În locul lui Florin Cîţu a fost instalată liberala Alina Gorghiu, cu mandat interimar.
Tot în iunie, liderii PSD fac prima schimbare în echipa de miniştri, obligaţi de procurorii DNA. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, demisionează din guvern, fiind acuzat de abuz în serviciu, după ce ar fi încercat să aranjeze un concurs de angajare. În locul lui Adrian Chesnoiu a fost numit Petre Daea, ministru al Agriculturii şi în timpul guvernării Năstase, şi în era Dragnea. „Să nu vă faceţi probleme dacă mă vedeţi noaptea, că pentru mine e zi", şi-a anunţat Daea întoarcerea ca ministru.
IULIE
La începutul sezonului de concedii, Guvernul introduce subvenţia la carburant: 50 de bani pe litru. Jumătate din sumă (25 de bani) a fost acoperită de la bugetul de stat, jumătate de benzinării. Iniţial, măsura a fost aplicată pentru trei luni. Ulterior, liberalii au insistat ca subvenţia să fie acordată până la finalul anului 2022, iar social-democraţii au fost de acord.
Venit la Băile Tuşnad pentru a se întâlni cu comunitatea maghiară din România, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a criticat NATO şi UE pentru ajutorul militar oferit Ucrainei şi a afirmat că ţările europene cu populaţii etnice mixte nu mai sunt naţiuni. „Noi, ungurii, nu suntem o rasă mixtă...şi nu dorim să devenim una”, a spus Orban. Liderii europeni au catalogat afirmaţiile drept rasiste.
AUGUST
Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunţă în premieră creşterea pensiilor cu 10%, înainte ca tema să fie discutată în coaliţia de guvernare. Ulterior, a început o ”licitaţie” între PSD şi PNL. Liberalii susţineau că majorarea pensiilor trebuie să acopere rata inflaţiei (peste 15%), în timp ce social-democraţii, care deţin portofoliile-cheie pentru orice decizie cu impact bugetar (Finanţe şi Muncă), erau mult mai moderaţi în promisiuni. ”Domnul Câciu e obligat să găsească o sursă de finanţare pentru o creştere cu minim 16% a pensiilor. Dacă nu găseşte resursele, să plece acasă”, avertiza liberalul Rareş Bogdan. Liderul PSD Marcel Ciolacu i-a răspuns ironic: ”A rezolvat pensiile speciale în 30 de zile”, aluzie la promisiunea lui Rareş Bogdan din 2019, când liberalii erau în opoziţie: ”E obligatoriu pentru PNL ca în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale”. În noiembrie 2022 s-au împlinit trei ani de când PNL e la guvernare. În ciuda mai multor încercări politice, pensiile speciale n-au fost eliminate, fiind menţinute cu sprijinul judecătorilor CCR, ei înşişi beneficiari de pensii speciale.
Ministrul Sportului, Eduard Novak, ”uită” să-i întâmpine la Bucureşti pe reprezentanţii României de la cantonaj, care s-au întors cu 8 medalii (5 de aur si 3 de bronz) de la Campionatele Europene desfăşurate la Munchen. În schimb, ministrul îl primeşte pe David Popovici, întors de la Roma în postura de dublu campion european, câteva zile mai târziu.
SEPTEMBRIE
USR depune moţiune simplă împotriva ministrului Energiei Virgil Popescu. Tensiunile din coaliţia PSD-PNL sunt tot mai acute din cauza facturilor la energie. În ciuda faptului că liderii PSD îi cer public demisia lui Virgil Popescu, deputaţii social-democraţi votează împotriva moţiunii USR, care putea duce la demiterea ministrului PNL. “Nu l-am salvat pe Virgil Popescu, noi am salvat coaliţia. Se rupea coaliţia de guvernare, se ajungea la anticipate, e tot ce ne mai trebuia acum”, explica fostul premier PSD Mihai Tudose în emisiunea Insider Politic.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, demisionează din guvern. Motivul? Jurnalista Emilia Şercan dezvăluie că Sorin Cîmpeanu ar fi plagiat un curs pe care îl susţinea la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. ”Avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului”, reacţionează preşedintele Klaus Iohannis, la câteva zile de la demisia lui Cîmpeanu. De altfel, premierul Nicolae Ciucă o numeşte în funcţia de ministru al Educaţiei pe Ligia Deca, consiliera preşedintelui în materie de învăţământ şi autoarea proiectului prezidenţial ”România Educată”.
OCTOMBRIE
Vasile Dîncu demisionează din funcţia de ministru al Apărării invocând ”imposibilitatea colaborării cu preşedintele Klaus Iohannis”. Relaţia dintre Dîncu şi şeful statului se tensionase cu câteva zile înainte. Din postura de ministru, Dîncu vorbise despre o negociere care să pună capăt războiului din Ucraina. ”Singura şansă a păcii poate fi negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (...). Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”, a spus Dîncu în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV. În replică, Iohannis l-a trimis pe Dîncu să ”citească revista presei”. „Mi-a reproşat că nu citesc revista presei. M-am retras şi citesc revista presei”, a răspuns Vasile Dîncu, două luni mai târziu.
NOIEMBRIE
Premierul Nicolae Ciucă şi liderul PSD Marcel Ciolacu anunţă simultan pe conturile de Facebook majorarea punctului de pensie cu 12,5%. Iniţial, PSD propusese o creştere de 10%, în timp ce liberalii insistau pentru o indexare de minimum 15%. În final, s-au întâlnit la mijloc. De asemenea, coaliţia de guvernare a decis majorarea salariului minim brut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei.
Guvernul adoptă o nouă ordonanţă de urgenţă prin care plafonează preţurile la energie:
0,68 lei pentru un consum mai mic de 100 de kWh; 0,8 lei pentru un consum între 100 de kWh şi 255 de kWh şi 1,3 lei/kWh pentru un consum care depăşeşte 300 de kWh. Prevederile ordonanţei se aplică până în martie 2025, când vor fi trecut cele patru rânduri de alegeri din 2024.
DECEMBRIE
România ratează aderarea la spaţiul Schengen după ce Austria a fost singurul stat UE care a votat împotrivă în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Motivul invocat: migraţia ilegală. De partea cealaltă, autorităţile din România, dar şi experţi ai Comisiei Europene au susţinut, cu cifre, că România nu face parte din ruta migranţilor spre vestul Europei. În ciuda eşecului, niciun politician din fruntea statului nu a demisionat. ”N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă nimic”, a reacţionat preşedintele Klaus Iohannis. Câteva companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor au anunţat că-şi vor transfera conturile de la băncile austriece la cele româneşti. Următorul Consiliu JAI va avea loc în martie 2023, însă nu e garantat un nou vot pentru aderarea României.
Guvernul îi obligă pe cetăţenii care au în proprietate mai multe locuinţe să depună o declaraţie pe proprie răspundere pentru a alege imobilul unde se va aplica plafonarea preţurilor la energie. Măsura i-ar fi afectat pe chiriaşii care nu aveau contracte la energie electrică pe numele lor. După ce oamenii au început să stea la cozi exact înainte de Crăciun pentru a beneficia de plafonare de la 1 ianuarie 2023, Guvernul a eliminat declaraţia pe proprie răspundere.
Pe 15 decembrie, sunt inauguraţi primii 13,17 kilometri ai autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti. Au fost singurii kilometri de autostradă daţi în folosinţă în 2022.
Premierul Nicolae Ciucă anunţă că subvenţia de 50 de bani pe litru la carburant nu va fi prelungită şi de la 1 ianuarie 2023.