Supraimpozitarea companiilor din energie este neconstituțională pentru profitul din 2022 deoarece stabilește un impozit suplimentar pe un profit deja obținut, ceea ce înseamnă aplicare retroactivă a legii. Dar cel mai rău este că blochează investițiile și distruge încrederea investitorilor tocmai când România avea niște mari oportunități, susține avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul Finanțelor.
Într-un interviu pentru spotmedia.ro, Gabriel Biriș a explicat efectele toxice ale măsurii decise de guvern inclusiv asupra cetățenilor, dar și asupra altor domenii: “Au scăzut cotațiile la Bursă. Asta înseamnă că unitățile de fond ale contributorilor la Pilonul 2 au scăzut. O să vedem probabil un nou val de reproșuri către administratorii de fonduri că nu investesc bine banii românilor și de aici o nouă posibilitate să pună în discuție ce nevoie avem noi de Pilonul 2”.
În plus, supraimpozitarea Petrom și Romgaz ar putea afecta exploatarea gazului din Marea Neagră, mai avertizează gabriel Biriș.
Avem un supraimpozit introdus în aplicarea unui Regulament european, pe 28 decembrie, fără nicio consultare sau transparență și care vizează profitul din 2022 și 2023 al companiilor din domeniul energetic. Este constituțional, legal?
Constituția României spune că legea se aplică doar pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Deci e neconstituțional. Dar să vedem dacă va ataca cineva la CCR. Romgaz e al statului, Petrom e, în general, mai pacifist, caută să discute, să negocieze.
Sunt opinii care spun că deși e vorba despre impozit realizat în 2022, când acest supraimpozit nu exista, calcularea și raportarea lui și scadența acestei noi dări vor fi în 2023, deci sub noua lege.
Din punctul meu de vedere, în momentul în care ți se stabilește un impozit suplimentar pe un profit deja obținut este aplicare retroactivă a legii.
Pe de altă parte, această supraimpozitare este aplicarea unui Regulament al UE.
Da, dar regulamentul UE, care trebuia aplicat într-adevăr, spune de impozitarea profiturilor excepționale, cu minimum 33%, nu cu 60%. Iar noi deja aveam niște impozite suplimentare, care puteau fi considerate că deja depășesc 33%.
Această supraimpozitare este doar ultima dintr-un lung șir de decizii luate în sensul acesta în domeniul energiei.
1.OUG 27 care a stabilit pentru producătorii de energie electrică un impozit de 80% pentru ce depășește 450 de lei/MW, fără să supraimpoziteze însă și traderii, ceea ce a creat niște distosiuni uriașe.
2.OUG 119 prin care au impozitat cu 100% tot ce depășește 450 de lei/MW. Supraimpozitarea a rămas și după ce prețurile la energie electrică și la gaze au scăzut semnificativ în toată Europa, deci nu datorită măsurilor luate de guvern.
3. În domeniul gazelor, din 2018 avem un impozit de 80% pentru veniturile care depășesc 80 de lei/MWh. De aceea spuneam că statul încaseaza 95% din toate creșterile de prețuri la gaze.
Din baza de calcul a acestui impozit nu s-a mai permis scăderea investițiilor, ceea ce a dus la declinul producției, pentru că nu s-au mai făcut investiții.
4. Legea offshore, făcută tot în 2018 și îndulcită în 2022, prevede o supraimpozitare cu până la 70% a veniturilor din producția de gaze.
România nu avea un nivel a taxării foarte scăzut care ar fi permis niște profituri excepționale.
Țintă este, evident, Petrom ca urmare a veto-ului exercitat de Austria, ceea ce nu cred că face bine României. Mai ales că, să nu uităm, noi avem un zăcământ uriaș în Marea Neagră.
Ca să-l exploatăm, cele două companii vizate în principal de această suprataxare trebuie să mai bage niște miliarde în investiții.
Profitul reinvestit nu va fi scutit de această suprataxare?
Nu există nici un mecanism prin care să reduci cu investițiile baza de calcul a acestui impozit. Mai mult, această contribuție de solidaritate, cum îi zic ei, nici măcar nu este deductibilă la calculul impozitului pe profit. Deci pe aceste sume, Petrom și Romgaz vor plăti și impozit pe profit.
Iar celălalt producător, Black Sea Oil & Gas, nu va avea de plătit acest impozit datorită modului de calcul.
Adică?
Ei n-au scos gaz decât anul ăsta, deci nu au profituri la care să se raporteze în perioada 2018-2021. Iar dacă li s-ar fi aplicat totuși, ar fi fost altă belea, pentru că prin legea offshore li s-a garantat că nu li se mai introduc impozite noi.
Cu așa guvern, noi nu mai avem nevoie de dușmani.
Putem să ne uităm la impactul măsurilor din 2018 asupra nivelului producției de gaze în România și a investițiilor în sectorul ăsta. Dacă nu știam că supraimpozitarea va duce la lipsa investițiilor, am aflat în cei 4 ani trecuți de atunci.
Și acum venim cu aceeași rețetă pentru pentru ca cumva cineva să investească în creșterea producției de gaze și de energie electrică în România. Statul nostru are niște politici anti-producători de energie. Și te întrebi care este scopul.
Ați spus că ținta este Austria, prin OMV, pentru acel veto privind Schengen. Dar românii care sunt acționari ai Petrom și Romgaz prin Pilonul 2 pensii vor fi afectați?
Sunt fondurile de pensii Pilon 2, avem mici acționari pe bursă, avem mii de angajați care iși câștigă munca. Petrom e companie românească în care statul român deține 20%, are reprezentat în CA, unde poate să impună sau să blocheze decizii.
Am văzut că au scăzut cotațiile la Bursă. Asta înseamnă că unitățile de fond ale contributorilor la Pilonul 2 au scăzut. O să vedem probabil un nou val de reproșuri către administratorii de fonduri că nu investesc bine banii românilor și de aici o nouă posibilitate să pună în discuție ce nevoie avem noi de Pilonul 2.
Și despre naționalizarea fondurilor. Am mai văzut la Dragnea.
Dar că urmare a OUG au scăzut nu numai cotațiile Petrom, ci și ale băncilor.
De ce?
Pentru că se creează neîncredere și mâine-poimâine o să înceapă discuția despre profiturile nesimțite ale băncilor. Că trebuie și ele supraimpozitate, așa cum au mai făcut-o dnii Dragnea și Vâlcov cu OUG 114, pe care au trebuit s-o retragă pentru că riscam să fim degradați de agențiile de rating și să nu ne mai putem împrumuta.
Este un val de populism antieconomic. Nu putem să creștem decât prin investiții. Cum le stimulăm noi? Nu creștem încrederea investitorilor în statul român, nu doar din energie. Cum poți să-ți mai faci un business plan când că nu ai niciun fel de control asupra unor elemente de cost atât de importante?
În 2020 prețul petrolului ajunsese negativ, la pompă erau prețuri nemaivăzute de mulți ani, dar nu plângea nimeni de grijă producătorilor atunci. Da, piața merge și în sus, și în jos.
Când e bună, nu trebuie să le luăm profiturile. Asta afectează pe termen foarte lung încrederea în România. Și noi avem nevoie de investiții ca să putem să beneficiem de niște oportunități și din relocarea capacităților de producție din Rusia și din Asia, și din tendința de scurtare a lanțurilor de distribuție.
Trebuie să avem investiții inclusiv în energie, pentru că dacă nu ai energie, nu-ți vine nimeni să investească ca să facă fabrici la tine.
Pentru 2022 situația impozitării este controversată, rămâne de văzut dacă va ajunge la CCR. Dar în 2023 va mai avea statul ce să supraimpoziteze, anul viitor vor mai fi profiturile la fel de mari?
Oricum, profiturile vor scădea, pentru că nu mai sunt aceleași prețuri ca la începutul și mijlocul lui 2022. Uitați-vă cât era prețul la carburanți când a introdus guvernul compensarea de 50 de bani și cât este acum.
Au scăzut foarte mult și să nu uităm că din prețurile la pompă, o parte importantă e acciza fixă. Deci, practic, prețurile obținute de producători au scăzut mult mai mult procentual.
De ce au crescut atunci? Pentru că asta era piața internațională și dacă România ar fi plafonat, am fi ajuns în situația Ungariei. Oricum la noi prețurile la benzină și la motorină au fost tot timpul mai mici decât în vestul Europei.
Nu vor crește din nou?
Vor crește după eliminarea compensației și dacă apar probleme pe piețele internaționale, crește prețul petrolului, sincope în aprovizionare. Dar nu cred că vor crește din cauza acestui impozit.
Dar e clar că nu prea se mai poate vorbi de investiții noi și asta mă îngrijorează cel mai tare. În primăvară trebuie luată decizia de a investi în exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Decizia depinde de OMV, care e atacat direct, Exxon a dispărut din peisaj pentru că așa au vrut guvernanții noștri, apropo de parteneriate strategice și de încredere între parteneri.
Deci, practic acum decizia trebuie luată de OMV cu Romgaz, să vedem dacă au bani să facă investiția. De la bănci? Tot băncile cu capital austriac au finanțat achiziția de către Romgaz a participației Exxon.
De ce toate acestea? Pentru că guvernanții nu și-au făcut treaba cum trebuie privind aderarea la Schengen și nu au folosit toate instrumentele pe care le aveau?