Reprezentanţii statelor din cadrul Uniunii Europene au aprobat, vineri, noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invazia militară împotriva Ucrainei. Însă a acceptat și să reducă restricțiile asupra exporturilor rusești de îngrășăminte. Kievul nu e mulțumit.
În ce privește noile sancțiuni, UE a decis controlul exporturilor şi restricţionarea achiziţiilor de bunuri şi tehnologie cu uz dublu, introducând pe lista sancţiunilor 168 de entităţi din industria militară din Rusia. Au fost sancţionate şi trei bănci din Rusia prin restricţionarea sau blocarea tranzacţiilor. De asemenea, au fost iniţiate procedurile de retragere a licenţelor de emisie în cazul a patru posturi de televiziune – NTV/NTV Mir, Rossiya 1, REN TV şi Pervyi Kanal.
Bruxellesul a dispus şi interzicerea investiţiilor în sectorul minier din Rusia și a sancţionat punctual numeroşi cetăţeni şi entităţi din Rusia.
Asta însă numai după ce a fost rezolvată o dispută între două tabere: de o parte, statele vest-europene care solicitau slăbirea restricțiilor impuse exporturilor rusești de îngrășăminte chimice, de cealaltă - un grup de țări din Est, condus de Polonia, care dorea menținerea embargoului. Chestiunea s-a rezolvat doar după ce liderii UE reuniți la Bruxelles au trimis problema ambasadorilor de la Uniunea Europeană pentru a ieși din impas, scrie Politico.
Cele două părți aveau viziuni diferite asupra măsurii în care sancțiunile existente împiedicau livrările de îngrășăminte către țări terțe, crescând pericolul foametei în Africa, într-o perioadă în care războiul din Ucraina a afectat deja lanțurile de aprovizionare cu produse alimentare.
O înțelegere și un singur nemulțumit
Cele șase state vest-europene au cerut o separare mai clară a interdicțiilor, pentru a debloca livrările maritime de îngrășăminte blocate în porturi, din cauza îngrijorării intermediarilor că aceste transporturi ar încălca interdicțiile.
Patru țări est-europene au avertizat, însă, că orice marjă de libertate i-ar salva efectiv pe Vladimir Putin și pe oligarhii cu afaceri în industria îngrășămintelor chimice, permițându-i Kremlinului să-și finanțeze în continuare războiul împotriva Ucrainei.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut țărilor membre UE să întărească și să extindă sancțiunile. Iar președintele Lituaniei și-a spus clar punctul de vedere: "Securitatea alimentară nu trebuie folosită ca acoperire pentru relaxarea sancțiunilor, în timp ce civilii ucraineni mor din cauza bombelor rusești", a declarat Gitanas Nausėda, pentru Politico.
Acordul, un compromis clasic în stil european, are acum un limbaj mai limitat și specific, aspect asupra căruia Polonia și țările baltice au insistat.
Grupul statelor din Vest a fost mulțumit că prevederile sunt mai clare.
O singură țară este nemulțumită, chiar furioasă: Ucraina.
"Încercările de a le permite oligarhilor și companiilor ruse derogarea de la sancțiunile deja impuse de UE dau o lovitură întregului regim de sancțiuni, subminează susținerea pentru Ucraina și efortul nostru de a opri mașinăria de război a lui Putin", a scris pe Twitter ministrul de Externe Dmitro Kuleba. "Ne opunem puternic și le mulțumim membrilor UE care fac la fel", a adăugat acesta.
Atât Rusia, cât și liderii occidentali spun că obiectivul lor este salvarea Africii de la foamete. Numai că, în timp ce afectează securitatea alimentară a Africii, relaxarea livrărilor de îngrășăminte nu va rezolva o criză care precede războiul din Ucraina și e cauzată de mulți alți factori. În schimb, ar deschide piețele de export de îngrășăminte ale Rusiei și ar scădea prețurile pentru fermierii din Europa de Vest.
De la introducerea primelor sancțiuni împotriva Rusiei, în februarie, s-au făcut scutiri pentru exporturile alimentare și îngrășăminte. Kremlinul susține, însă, că sancțiunile care-i vizează nominal pe oligarhi, precum "baronul amoniacului" Dmitri Mazepin și cea mai mare bancă agricolă a Rusiei, împiedică exporturile rusești de îngrășăminte și cele de amoniac necesare pentru obținerea fertilizanților.
Această neînțelegere a fost pe punctul de a determina Rusia să iasă din acordul cu ONU pentru exporturile de cereale din Ucraina, reluate luna trecută.
Porturile din Olanda, Belgia, Letonia, Estonia și Lituania s-au umplut cu cargouri cu îngrășăminte rusești. Deși sancțiunile UE nu vizează agricultura, au creat o stare de incertitudine, susțin diplomații, împiedicând companiile rusești să acceseze fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de transport și determinând operatorii europeni să evite interacțiunea cu entitățile trecute pe lista neagră.
Sâmburele de adevăr din teza plantată de Rusia
Peste 145 de milioane de africani suferă în prezent din cauza foametei, potrivit estimărilor realizate de Crucea Roșie. Aproximativ 26 de milioane de oameni din Etiopia, Kenya și Somalia sunt afectați de insecuritate alimentară acută, iar numărul acestora crește.
Teza plantată de Rusia, care dă vina pe sancțiunile UE, a prins rădăcini în mai multe zone ale Continentului Negru. La votul recent în cadrul ONU asupra unei rezoluții de condamnare a încercării Rusiei de anexare a teritoriilor ucrainene, mai multe state africane s-au abținut sau au votat împotrivă.
Există un sâmbure de adevăr în această versiune: întreruperea furnizării de îngrășăminte și scumpirile din cauza blocării livrărilor în porturile europene au avut un impact direct asupra producției alimentare în Africa. Unele țări se bazează pe cantități mari din Rusia - înainte de începerea războiului din Ucraina, în jur de 40% din stocurile de îngrășăminte ale Ghanei veneau de acolo.
Prețurile îngrășămintelor au crescut cu 199% din mai 2020, potrivit Programului Alimentar al Națiunilor Unite (WFP), iar întreruperile livrărilor au redus cu 2,4% producțiile la nivel global de porumb, orez, soia și grâu
În mai, Akinwumi Adesina, președintele Băncii Africane de Dezvoltare, a spus că, dacă nu se rezolvă întreruperile livrărilor de îngrășăminte, continentul se va confrunta cu o scădere de cel puțin 20 de procente a producției alimentare.
Felia mică din "tortul" cu care se înfruptă Kremlinul
David Laborde Debucquet, analist la Institutul de Cercetare a Politicilor Alimentare Internaționale, consideră, însă, că acest risc este supraestimat.
Deși scumpirile vor provoca probleme de livrare la nivel global și "poate mai mult în Africa", producțiile de pe acest continent depind mai puțin de fertilizanți.
Datele arată că mai puțin de 4% din exporturile de îngrășăminte ale Rusiei s-au îndreptat către Africa înainte de război. În timp ce sancțiunile UE contribuie la insecuritatea alimentară de pe acest continent, ele reprezintă doar o mică parte dintr-un ansamblu mai larg, iar unele excepții pentru exporturile rusești de îngrășăminte nu vor face o mare diferență pentru Africa, așa cum susțin guvernele vest-europene, animate mai mult de propriile interese decât de altruism.
Și blocul estic a exagerat importanța acestor excepții, subliniază Debucquet. Îngrășămintele și exporturile alimentare reprezintă doar o felie mică din veniturile aduse de exporturile Rusiei și sunt controlate doar de câțiva oligarhi. Cât timp aceste produse agrochimice sunt doar în interesul unui grup mic de oameni, "n-o să schimbi niciodată poziția Rusiei cu nimic permițându-i un comerț mai mic sau mai mare cu așa ceva", arată expertul.
T.D.