• Unde vor ataca ucrainenii după eliberarea Hersonului?
După atacul cu drone marine asupra navelor ruse din Sevastopol, Putin a dezlănțuit luni un bombardament teribil asupra infrastructurii energetice ucrainene. Mesajul este clar: Ucraina să stea în poziția ghiocelului și să nu îndrăznească să atace ce rușii cred că le aparține, și anume Crimeea.
Eliberarea orașului Herson de către ucraineni este doar o chestiune de când, nu și de dacă. Rușii au început să-și transfere armamentul greu pe malul stâng al Niprului, semn clar că știu că nu vor putea apăra orașul.
După eliberarea Hersonului, un act și strategic și simbolic, ofensiva ucraineană se va domoli din cauza ploilor de toamnă, dar se va reaprinde la venirea iernii. Care va fi planul comandamentului ucrainean, va ataca mai întâi în sud sau se va concentra pe eliberarea Donețkului? Sau va ataca în zona Melitopol ca să izoleze logistic zona adiacentă Crimeii?
În sud, armata rusă se va sprijini de Nipru ca să nu fie atacată dinspre vest. Dar de la centrala nucleară de la Zaporojie până la linia frontului pungii Donețkului este loc destul pentru o nouă ofensivă ucraineană, la alegere, spre Mariupol, spre Melitopol, spre Crimeea.
Armata ucraineană va presa în Lugansk și va rezista în Donețk. Din zona Herson va putea bombarda chiar obiective militare din Crimeea.
Răspunsul la întrebare este simplu, va presa peste tot și unde se va ivi posibilitatea spargerii liniilor ruse, acolo se va desfășura ofensiva. Este însă la fel de posibil ca presiunea ucraineană să continue pe toată linia frontului iar retragerile ruse să fie constante peste tot până la primăvară.
• Până la atacarea cu infanterie a Crimeii nu se pune problema utilizării bombelor nucleare tactice.
Până nu va elibera și Crimeea, Ucraina nu va considera că acest război se va fi încheiat. Dar pentru Rusia peninsula furată în 2014 reprezintă o linie roșie. Abia când armata ucraineană va elibera toată regiunea Herson și va amenința să între cu infanteria în Crimeea se va reaprinde pericolul ca rușii să se gândească la o lovitură nucleară tactică în Herson. Probabil că nu asupra orașului, ci undeva în zona în care terenul se gâtuie. O zonă radioactivă care să protejeze limba de uscat ce leagă Crimeea de restul Ucrainei ar proteja portavionul rus.
Dacă armata Rusiei se va concentra pe apărarea Crimeii, o va face rezistând cât se poate de mult în regiunea Herson care protejează peninsula. Se poate retrage în spatele limbii de uscat ce leagă peninsula de restul regiunii și poate apăra acea zonă fără mari probleme concentrând focul artileriei pe îngusta linie de pământ. Teoretic armata rusă nici nu ar avea nevoie de o lovitură nucleară pentru că, repet, istmul este foarte ușor de apărat. Iar de un desant naval ucrainean nici nu poate fi vorba.
Singura șansă a ucrainenilor ar fi să bombardeze intens spatele acestui istm și să distrugă logistica rusă din peninsulă. Și să doboare definitiv podul peste strâmtoarea Kerci.
Doar în aceste condiții, cu armata înghesuită în peninsulă decimată de ucraineni Rusia ar putea fi tentată să facă uz de arma nucleară.
• Ce se va întâmpla după eliberarea Ucrainei?
Dacă pare mult mai probabil ca restul regiunilor ocupate de ruși, Lugansk, Donețk și Zaporojie să fie eliberate înaintea Crimeii, o mare necunoscută este ce se va întâmpla după aceea. Linia frontului se va seta pe linia graniței cu Rusia.
Va accepta în acest caz Rusia înfrângerea? Mai degrabă nu și bombardamentele pe care le vedem vor continua până la epuizarea muniției iar când Rusia va fabrica sau va cumpăra altele loviturile de artilerie vor reîncepe. Este în logica Rusiei un astfel de comportament, însușit și exersat în conflictele înghețate anterioare.
În mod normal, armata ucraineană ar trebui să răspundă, măcar să încerce să distrugă artileria și logistica aflate în zona adiacentă graniței. Retorica rusă se va inflama, pe motiv că Ucraina atacă sfântul pământ pravoslavnic. Atunci ar crește riscul ca rușii să utilizeze arma nucleară, undeva în spatele regiunii Donbas, acesta este scenariul negru.
Scenariul de dorit ar fi începerea negocierilor de pace dar asta numai dacă Rusia și-ar recunoaște înfrângerea, ceea ce este greu de crezut. Mai degrabă vom avea un conflict înghețat iar Rusia va clocoti în propria piele și își va pregăti revanșa.
Ideea Rusiei asediate și bombardate de Ucraina va da apă la moară propagandei de la Kremlin și ar putea fi folosită de Putin ca să se mențină la putere. Fiind stare de război, președintele rus va putea suspenda alegerile din 2024 și va folosi timpul și banii ca să refacă armata. Și va încerca prin orice mijloace destabilizarea Europei de Est ca să aibe o șansă la revanșă.
• Nu va fi liniște la granița de est a NATO o lungă perioadă de timp, să ne pregătim pentru asta.
Dacă acesta este cel mai probabil scenariu, NATO ar face bine să se pregătească pentru el. Primirea Finlandei și Suediei în alianță este un lucru bun. Trimiterea de arme nucleare în Polonia, Suedia și probabil România va fi următorul pas. Plasarea de trupe sporite pe frontiera menționată este absolut necesară.
Ce nu știm încă va fi cum se va purta alianța cu Ucraina. Sigur că armata ucraineană va beneficia în războiul înghețat ce va urma eliberării de ajutor militar american și NATO, sigur că UE va ajuta la reconstrucția țării. În mod cert în Marea Neagră va exista o forță navală a alianței care să contracareze puterea navală rusă.
Nu va fi nevoie de arme atomice pe teritoriul Ucrainei, asta este cert. Va fi însă nevoie ca lumea civilizată să dea garanții de securitate acesteia. Primirea în UE ar ajuta teribil, primirea în NATO ar fi decisivă. Va avea alianța destul curaj și destulă diplomație ca să facă pasul acesta? Cred că nu, iar linia frontului va rămâne un motiv de insecuritate continuă, o amenințare cu care va trebui să ne obișnuim să trăim.
Până atunci va trebui ca România să încerce să recupereze rămânerea în urmă cu dotarea armatei și să facă economic tot ce este posibil pentru ruperea economiei Moldovei de resusrsele ruse. Asta dacă suntem în stare și vom avea miniștri care nu se uită unul pe altul acasă când se pleacă la drum.