Ucraina a continuat avansul spre est în ziua 209 de război, în teritoriile recent abandonate de Rusia, deschizând calea pentru un potențial asalt asupra forțelor ruse în Donbas.
Într-un semn de nervozitate faţă de contraofensiva ucraineană, separatiştii din Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie anunţă că vor face referendumuri de alipire la Rusia în zilele următoare. Au fost stabilite datele și procedurile, fiind posibil și pentru cei din Rusia să voteze.
În timp ce comunitatea internațională i-a transmis lui Putin că nu va recunoaște niciodată aceste referendumuri ilegale și chiar și Erdogan i-a cerut să returneze teritoriile ocupate în Ucraina, inclusiv Crimeea, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că nu sunt șanse ca războiul să se termine curând.
Mai mult, Duma de Stat a votat, în unanimitate, amendamente la Codul Penal care că deschid calea mobilizării generale în Rusia și decretării legii marțiale. Deja există și o primă confirmare despre introducerea legii marțiale.
Informații urmau să vină însuși de la Putin. Presa Kremlinului anunțase că va susține primul discurs adresat națiunii de la startul invaziei, însă evenimentul a tot fost amânat, până când principalii propagandiști ai lui Putin le-au transmis oamenilor să meargă la culcare, pentru că va avea loc miercuri.
Vezi cele mai recente evoluţii despre războiul din Ucraina
Referendumuri disperate
- Referendumuri pe repede înainte - Liderii ”republicilor” separatiste proruse autoproclamate Doneţk şi Lugansk îşi unesc eforturile şi cer organizarea de urgenţă a unui referendum de anexare la Rusia cât mai rapid. Deja Parlamentul local din Lugansk a decis ca votul să aibă loc între 23 şi 27 septembrie.
- Li se alătură şi oficialii instalați de ruși în regiunea Herson, care au îndemnat Kremlinul să-și dea permisiunea cât mai curând posibil pentru aceste referendumuri de alipire. Şi partea controlată de ruși a regiunii Zaporojie ar putea organiza un referendum în zilele următoare, a informat agenția de presă RIA Novosti, citând un oficial local.
- Liderul pro-rus din teritoriile ocupate din Zaporojie Yevhen Balitsky a anunțat cum va suna întrebarea de la referendum: „Sunteți de acord cu secesiunea regiunii Zaporojie față de Ucraina, formarea statulu independent Zaporojie și anexarea sa la Federația Rusă? Anterior, Balitsky a spus că votul prin corespondență se va desfășura pe 23-26 septembrie, iar cel la urne pe 27 septembrie.
- În ce privește Donețkul, liderul separatist Denis Pușilin a anunțat că vor putea vota și cetățenii care nu se află pe teritoriile controlate, inclusiv cei din Rusia.
- De ce e nevoie de referendumuri - Într-o postare pe social media, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja.
- Şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că poporul republicilor separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk ar trebui să fie ”cel care îşi decide soarta”, iar organizarea referendumurilor ”confirmă faptul că oamenii vor să fie stăpânii propriului destin”.
- Şantaj naiv - Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat că planurile de organizare a referendumurilor provin din ”teama de înfrângere”. ”Este un şantaj naiv cu ameninţări şi poveşti de groază cu «referendumuri», «mobilizări» al celor care ştiu să lupte doar cu oameni paşnici şi copii. Aşa arată teama de înfrângere. Inamicul se teme, manipulează în mod primitiv”.
- Referendumuri ilegale - De la SUA la liderii europeni, cu toții au anunțat că referendumurile dorite de Rusia nu au nicio legitimitate și rezultatele nu vor fi niciodată recunoscute. Aceeași poziție a enunțat-o și Emmanuel Macron, care a adăugat că va continua dialogul cu Putin în zilele următoare.
Lege marțială, mobilizare și proteste în Rusia
- Ezitările lui Putin - În jurul după-amiezii au apărut informații în presa rusă că Vladimir Putin și ministrul Apărării, Serghei Șoigu, ar urma să se adreseze națiunii în această seară, existând speculații că cei doi ar putea anunța o nouă mutare în Ucraina, dar și temeri de o posibilă mobilizare generală. Discursul ar fi urmat să aibă loc la ora 20:00, însă a tot fost amânat, pentru ca la 22:30, principalii propagandiști ai lui Putin să le transmită oamenilor să meargă la culcare, pentru că va avea loc miercuri. Ulterior, Kremlinul a confirmat.
- Mobilizare și lege marțială - Deputații Dumei de Stat au votat, în unanimitate, amendamente la Codul Penal care deschid calea mobilizării generale în Rusia și decretării legii marțiale. Dacă despre mobilizare n-au fost decât zvonuri, președintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat Andrei Kartapolov a spus că „e posibil ca legea marțială să fie introdusă în anumite zone”. Detalii AICI.
- Rușii se revoltă - După anunțul privind referendumurile, în mai multe orașe din Rusia sunt organizate proteste anti-război. Oamenii s-au mobilizat în diverse feluri în Novosibirsk, Moscova, Krasnoiarsk si St. Petersburg.
Mișcări pe front
- Nou atac la Zaporojie, explozii și în alte regiuni - Orele serii au adus explozii puternice în regiunile încă ocupate din Herson, dar și în Ciuguevski și Nova Kakhovka din regiunea Harkov. Și la Zaporojie administrația ucraineană din Energodar a anunțat că rușii au bombardat din nou centrala nucleară și că a fost avariat sistemul de răcire al reactoarelor. Nu ar exista însă pericol de radiații.
- Ucraina avansează - Ucraina a anunțat că trupele sale au avansat spre est în teritoriile recent abandonate de Rusia, deschizând calea pentru un potențial asalt în Donbas. "Ocupanții sunt în mod clar în panică", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
- Explozii la Doneţk - 13 persoane au fost ucise şi altele rănite într-o serie de explozii în oraşul Doneţk, condus de separatişti, în estul Ucrainei, potrivit primarului acestui oraş susţinut de Rusia. Alexei Kulemzin a dat vina pe tirurile "punitive" ale obuzelor ucrainene, pentru aceste decese. Nu există niciun comentariu din partea oficialilor ucraineni. Doneţk este controlat de autorităţile apropiate Rusiei, din 2014.
- Dovezi ale torturii - Aproximativ 146 de cadavre ale celor care au murit în urma torturii şi a bombardamentelor ruseşti au fost deja exhumate în apropiere de Izium, a anunțat Oleg Siniehubov, şeful administraţiei militare regionale din Harkov. "Unii dintre morţi au semne de moarte violentă, existând cadavre cu mâinile legate şi semne de tortură".
- Wagner recrutează infractori - Grupul de mercenari Wagner, companie militară privată rusă, încearcă să recruteze peste 1.500 de infractori condamnaţi pentru a lua parte la războiul Rusiei din Ucraina, dar mulţi refuză să se alăture, a declarat luni un înalt oficial al apărării americane.
- Rușii își mută submarinele - Marina rusă mută submarinele din Sevastopolul ocupat în Rusia, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie.
- Barjă scufundată - Forțele ucrainene spun că au scufundat o barjă militară rusească pe râul Dnipro, în regiunea Herson. Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a declarat că barja era încărcată cu personal militar, echipament și arme.
- Schimb de prizonieri - Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord în vederea efectuării unui ”schimb de 200 de prizonieri”, anunţă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. El a precizat că este vorba despre un progres ”semnificativ” în acest război.
Erdogan îl presează pe Putin
- Președintele Turciei spune că Rusia trebuie să returneze teritoriile ocupate în Ucraina, inclusiv Crimeea. ”Dacă se va stabili o pace în Ucraina, desigur, returnarea terenurilor care au fost invadate va deveni cu adevărat importantă. Aceasta este ceea ce se așteaptă. Teritoriile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei. Încă din 2014 am discutat cu dragul meu prieten Putin și i-am cerut să returneze Crimeea proprietarilor de drept”, a spus Erdogan, într-un interviu în SUA.
- Președintele Turciei a mai afirmat că Vladimir Putin este dispus să pună capăt războiului cât mai curând posibil.
- Totuşi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu se întrevăd pentru moment perspective pentru o rezolvare politico-diplomatică a situaţiei din Ucraina. ”În acest moment, astfel de perspective nu se întrevăd”, a declarat Peskov.
Arme şi tramvaie pentru Ucraina
- Tancuri din SUA - SUA ar putea oferi Ucrainei tancuri, în viitor, însă nu reprezintă o opţiune pentru o luptă imediată din cauza problemelor legate de instruire, întreţinere şi sprijin, potrivit unui înalt oficial militar american. "Ne uităm la forţele armate ucrainene în ansamblu şi luăm în considerare pentru viitor de ce capacităţi vor avea nevoie şi cum pot SUA şi aliaţii noştri să sprijine Ucraina în construirea acestor capacităţi", a declarat oficialul.
- Bani din Marea Britanie - Premierul britanic Liz Truss s-a angajat să acorde asistenţă militară Ucrainei în valoare de cel puţin 2,3 miliarde de lire sterline în 2023, pentru a o ajuta să se apere de invazia rusă iniţiată de preşedintele Putin.
- Arme și din Germania - Armata germană va furniza Ucrainei încă patru obuziere Panzer 2000 şi un pachet de muniţie suplimentar, a anunţat Ministerul Apărării. Livrarea va fi începută imediat. Obuzierele autopropulsate sunt arme de artilerie grea cu o rază de acţiune de până la 40 km.
- Autobuze şi tramvaie din Cehia - Autoritățile de la Praga au anunțat marți că vor dona 20 de tramvaie Ucrainei pentru a le înlocui pe cele care au fost distruse în regiunea nord-estică Harkov. Două autobuze vor fi oferite orașului Hmelniţki din vestul Ucrainei.