Cum a devenit Ungaria "calul troian" al Rusiei și Chinei în Europa și de ce joacă Orban la dublu

Cum a devenit Ungaria "calul troian" al Rusiei și Chinei în Europa și de ce joacă Orban la dublu
Susține democrația
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Aliații occidentali sunt deciși să susțină Kievul până la capăt și îi oferă sprijin militar și economic, insistând că Ucraina va decide când e momentul să înceapă negocierile pentru pace. Nu și Ungaria.

Deși este membră a NATO și a Uniunii Europene, Ungaria a refuzat să se alăture aliaților vestici în furnizarea de sprijin militar Kievului. În schimb, a găsit de cuviință să interzică pe teritoriul său transferul de arme către Ucraina, se arată într-o analiză publicată de Politico.

Budapesta se numără printre semnatarii sancțiunilor UE aplicate Rusiei, însă a încercat de mai multe ori să obțină eliminarea unora dintre acestea. Iar în timp ce luptele s-au întețit în estul Ucrainei, oficialii maghiari s-au dus la Moscova ca să negocieze un acord pentru importul unei cantități suplimentare de gaze naturale.

Fostul ambasador maghiar la NATO: "Orban nu dă doi bani pe Ucraina"

Nu-i o noutate - premierul Viktor Orban susține de mai mult timp că e nevoie de o schimbare în strategia europeană asupra Ucrainei. Într-un discurs rostit în luna iulie, el a spus că obiectivul Vestului "nu ar trebui să fie câștigarea războiului, ci negocierile de pace și obținerea unei oferte bune de pace".

ADVERTISING

"Sarcina Uniunii Europene nu este să stea de partea Rusiei sau a Ucrainei, ci să stea între Rusia și Ucraina", a adăugat el.

Ajutorul occidental nu poate decât să prelungească conflictul, a subliniat Orban. "Sancțiunile și livrările de arme nu vor duce la rezultate. Când cineva se grăbește să stingă focul, nu aduce un aruncător de flăcări", a declarat el în august la un post local de radio.

Poziția lui Orban în privința Ucrainei se suprapune peste îngrijorările liderilor europeni privind instalarea așa-numitei "oboseli a războiului" și temerile provocate de apropierea iernii cu majorări de prețuri și inflație. În plus, provoacă preocupare la Kiev și nu numai că Ungaria s-ar putea dovedi veriga slabă a alianței occidentale în toiul celei mai adânci crize militare din Europa de la sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial. De multe ori Budapesta nu este singură când ridică pretenții, unele capitale susținându-i ieșirile.

ADVERTISING

Însă în timp ce UE și NATO caută noi moduri în care să ajute Ucraina în război, Ungaria cea reținută stă ca un ghimpe în coasta aliaților. "Orban nu dă doi bani pe Ucraina", spune direct András Simonyi, fostul ambasador al Ungariei la NATO și în Statele Unite. Acesta consideră că poziția Budapestei "nu este doar o pacoste, e o amenințare" pe care Uniunea Europeană nu ia în serios. "Și cred că asta e o greșeală", afirmă el.

Budapesta joacă la două capete

Chiar dacă are graniță comună cu Ucraina, Ungaria prețuiește mai mult relația cu Moscova. "Politica Ungariei față de Ucraina a fost mereu subordonată celei față de Rusia", punctează András Rácz, membru asociat al Consiliului German pentru Politici Externe. El pune situația pe seama dependenței de investițiile și de energia din Rusia.

Această orientare este cel mai bine reprezentată de viziunea premierului Viktor Orban, care și-a început cariera de om politic ca liberal cu vederi antisovietice. După revenirea sa la putere, în 2010, el a dezvoltat relațiile cu Kremlinul, având întrevederi frecvente cu Vladimir Putin și semnând un acord controversat cu o companie de stat rusă pentru extinderea unei centrale nucleare. Pe 26 august, guvernul maghiar a aprobat proiectul.

ADVERTISING

În același timp, relațiile Ungariei cu Ucraina s-au deteriorat, cu precădere în ultimii cinci ani. Budapesta a avut mai multe dispute cu Kievul pe tema politicilor de educație și limbă impuse celor 100.000 de vorbitori de maghiară din vestul Ucrainei. Înainte de începerea războiului, Budapesta a împiedicat mai multe întâlniri la nivel ministerial ale NATO cu Ucraina.

Într-un discurs electoral din luna aprilie, Orban chiar l-a menționat pe președintele ucrainean Zelenski drept unul din adversarii lui.

Mare parte din strategia lui Orban față de Ucraina este influențată de politica sa internă. El dă vina pe Kiev și pe Occident pentru război din rațiuni electorale, arată politologul Edit Zgut-Przybylska. "Se potrivește bine cu populismul eurosceptic al Fidesz, care susține că Vestul imperialist și corupt amenință stabilitatea în Europa Centrală și de Est", explică ea.

Criticat în repetate rânduri pentru subminarea statului de drept în Ungaria, Orban vorbește deseori despre declinul puterilor occidentale și despre nevoia de a clădi noi relații în alte părți ale lumii, China fiind una dintre noile zone pe care le prospectează cu interes. El anticipează că rezultatele alegerilor intermediare din Congresul SUA ar putea influența politica externă a Statelor Unite. "Contez pe asta", a bravat el.

Invazia din februarie i-a zădărnicit calculele. Cu aliații occidentali uniți în spatele lui Zelenski, Orban n-a avut încotro și a fost nevoit să-i urmeze. Când liderii UE au convenit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderare, liderul maghiar nu le-a stat în drum. Și chiar dacă Ungaria nu permite transferul de arme pe teritoriul său, a acceptat transportul prin alte țări NATO. Budapesta a susținut în liniște și folosirea unui fond UE pentru finanțarea țărilor care trimit echipament militar în Ucraina.

Orban încearcă prin "jocul la două capete" să obțină un câștig sigur în orice situație. "Ungaria face doar minimul necesar", arată András Rácz, subliniind că deși această țară nu poate distruge consensul european, tot ce face este să-l slăbească.

Ungurii se gândesc doar la ei

Reacția la invazia Rusiei a izolat guvernul maghiar în Europa și a dus la răcirea relațiilor cu cel mai apropiat partener, Polonia. Totuși, după șase luni de război, unitatea aliaților Ucrainei este din nou sub presiune. Au apărut tensiuni între anumite state, îndeosebi cele baltice, și capitalele vestice, în privința interzicerii vizelor cetățenilor ruși și a aplicării următoarelor pachete de sancțiuni.

La acestea se adaugă și o discrepanță între sprijinul masiv al Washingtonului pentru Kiev și cel european, socotit mai modest. Iar oboseala generată de lungirea războiului începe să se aștearnă peste o Europă măcinată de neliniștea apropierii unei ierni grele.

În acest context, există o îngrijorare că Ungaria riscă să submineze unitatea europeană. "Ungurii aplică propria politică imperială față de țările din jurul lor, unde există o minoritate maghiară. Orban are nevoie să-și finanțeze politicile sociale generoase prin vânzarea securității europene", a spus un oficial din Europa Centrală și Est, citat de Politico. Acesta a spus că Ungaria este "Calul troial" al Rusiei și Chinei.

Oficialul estimează că Budapesta va continua să se opună unor acțiuni de sprijinire a Ucrainei, dar în limitele în care a făcut-o până acum. "Se gândesc doar la ei, acționează doar pentru ei", a descris acesta comportamentul guvernului maghiar.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇