- În primul deceniu după căderea comunismului, Budapesta era un oraș fanion al promovării valorilor democratice în Europa Centrală și de Est.
- În discursul ținut la Tușnad, Viktor Orban nu face nici cea mai mică referire la libertate, la democrație, la pluralism politic sau drepturile fundamentale ale omului.
- Nu e o mare deosebire între retorica lui Viktor Orban de astăzi și cea a lui Nicolae Ceaușescu.
- Ungaria nu are acces la fondurile din planul UE de reziliență și refacere (PNRR), deși a depus proiectul încă din luna mai 2021.
- Vladimir Putin l-a folosit pe Orban pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană, ca să arate că e o alianță slabă.
După trei ani, premierul Ungariei s-a întors în România, la Băile Tușnad, unde și-a reluat discursurile și întâlnirile politice cu minoritatea maghiară din Transilvania.
Viktor Orban, 59 de ani, cu fața brăzdată de riduri adânci, cu un zâmbet care se transformă într-un rictus cinic și cu o privire îngrijorată, nu mai are nicio legătură cu tânărul din 1998 care a câștigat primul mandat de premier cu o campanie construită pe setea de democrație a unui popor scăpat din comunism și din ghearele Uniunii Sovietice.
După 12 ani neîntrerupți la putere, Viktor Orban este un paria în Uniunea Europeană, transformând Ungaria într-un stat iliberal, corupt și slab.
În primul deceniu după căderea comunismului, Budapesta era un oraș fanion al promovării valorilor democratice în Europa Centrală și de Est, astăzi este o metropolă controlată de grupuri de interese care gravitează în jurul FIDESZ și al lui Viktor Orban.
Premierul Ungariei a distrus mass-media independentă, a schimbat legislația în domeniul alegerilor libere și a instituit un sistem care facilitează rămânerea sa la putere o perioadă cât mai lungă de timp.
În ultimul deceniu, Ungaria a devenit poarta de intrare a Rusiei în Uniunea Europeană. Multe din ideile elaborate în laboratoarele puterii de la Kremlin au fost preluate de Viktor Orban și transformate într-o “ideologie” de dreapta care nu explică nimic, ci doar justifică rolul său de “salvator al Ungariei și Europei”.
Declinul Europei, în viziunea lui Orban
În discursul ținut la Tușnad, Viktor Orban nu face nici cea mai mică referire la libertate, la democrație, la pluralism politic sau drepturile fundamentale ale omului.
Întreaga sa declamație pleacă de la enunțul că Occidentul e slab, nu mai are resurse, creativitate, iar cultura și civilizația Vestului sunt corupte și pe cale de prăbușire.
“…realitatea e că, atunci când oamenii vorbeau despre declinul Occidentului acum o sută de ani, vorbeau despre un declin spiritual și demografic; ceea ce vedem astăzi este declinul Occidentului din punct de vedere material și al puterii…”, a spus Viktor Orban, premierul Ungariei, în discursul său.
“E important să înțelegem că și alte civilizații s-au modernizat. Chinezii, indienii, rușii pe care-i numim ortodocși, chiar și Islamul. Ceea ce vedem acum este că civilizațiile rivale au adoptat tehnologia occidentală și au stăpânit sistemul financiar occidental, dar nu au adoptat valorile occidentale și nici nu au intenția de a le adopta. Cu toate acestea, Occidentul dorește să-și răspândească propriile valori, de care alții se simt umiliți…”, a mai spus Orban.
Conform premierului ungar, libertatea, democrația și drepturile omului sunt valori occidentale, nu universale, iar SUA și Uniunea Europeană încearcă să le impună cu forța altor state.
Nu e o mare deosebire între retorica lui Viktor Orban de astăzi și cea a lui Nicolae Ceaușescu care își justifica represiunea asupra celor care i se opuneau prin faptul că puneau în pericol “integritatea și independența României”.
O călătorie la Moscova
Cu 24 de zile înainte ca Vladimir Putin să declanșeze invazia asupra Ucrainei, Viktor Orban a făcut o călătorie la Moscova.
La începutul lunii februarie, Joe Biden, președintele SUA, anunțase deja că Rusia va ataca Ucraina, iar serviciile de informații au dat publicității imagini cu mișcări de trupe ale Kremlinului care se apropiau de granițe.
„Aceasta este a 12-a noastră întâlnire. E ceva ce se întâmplă destul de rar. Colegii mei din Uniunea Europeană au plecat demult. Noi doi avem cea mai lungă amintire comună despre relația dintre UE și Rusia. Nu plănuiesc să plec. Voi candida și mi-aș dori să rămân în continuare. Am speranțe că vom putea lucra împreună mulți ani”, a declarat Viktor Orban, la Moscova, la începutul lunii februarie, 2022.
Privit din perspectiva actuală, după cinci luni de război în Ucraina, discursul arată pe ce se bazează relația dintre cei doi - pe hotărârea de a face orice, permis sau nepermis, legal sau ilegal, pentru a rămâne la putere.
“Desigur, am discutat despre soluționarea conflictului ucrainean și despre situația generală din Ucraina, inclusiv în sfera drepturilor omului, încălcarea drepturilor omului devenind acolo sistemică. După cum știm, și partenerii maghiari depun eforturi energice pentru a rezolva această problemă”, a declarat Vladimir Putin cu ocazia acelei vizite.
“Am avut, de asemenea, un schimb detaliat de opinii cu privire la propunerile Rusiei către Statele Unite și NATO privind furnizarea Rusiei de garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung”, a mai spus președintele Rusiei.
În realitate, acea întâlnire i-a folosit lui Putin ca să arate lumii că poate fractura solidaritatea europeană, că ucrainenii “încalcă drepturile omului”, iar Orban a acceptat jocul în speranța că va obține gaz ieftin și că va putea evita frământările sociale din propria țară în caz că începe războiul.
Nu vrem democrație, vrem doar banii UE
Războiul a început, iar protestele la adresa guvernului de la Budapesta sunt tot mai frecvente.
La jumătatea lunii iulie, mii de persoane au ieșit în stradă împotriva măririi taxelor pentru antreprenori și angajați, iar măsurile populiste de înghețare a prețului carburanților au fost ridicate de teamă ca benzina și motorina să nu dispară de pe piață.
Ungaria nu are acces la fondurile din planul UE de redresare și reziliență (PNRR), deși a depus proiectul încă din luna mai 2021.
Comisia Europeană a refuzat să ofere finanțare directă sau la dobânzi mici pentru Ungaria și Polonia, două state cu guverne naționaliste care au luat măsuri antidemocratice și restrictive împotriva exprimării libere, a independenței magistraților, a femeilor și minorităților sexuale, anunța agenția Reuters în luna iunie.
Între timp, Guvernul Ungariei a început să lucreze cu reprezentanții Comisiei Europene pentru îndeplinirea criteriilor de obținere a fondurilor.
Viktor Orban a jucat la două capete, încercând să obțină tot ce se poate obține în ce privește energia ieftină din Rusia, o pârghie prin care poate asigura prosperitatea Ungariei.
Vladimir Putin l-a folosit pe Orban pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană ca să arate că e o alianță slabă.
Cât de periculos e Viktor Orban?
Cei doi lideri autoritari se înțeleg de nevoie, văzând unul în celălalt o cale pentru a-și susține demersul naționalist și iliberal cu scopul de a supraviețui.
Faptul că Viktor Orban e unul dintre cei mai vechi lideri europeni, cum îi place să se laude, e și marea slăbiciune a democrației din Ungaria.
Cetățenii maghiari au fost seduși de discursul populist în care Orban a presărat noțiuni atât de dragi unui popor care nu s-a împăcat cu trecutul - fără imigranți, Ungaria Mare, rasă pură, interzicerea minorităților sexuale - și profitând de orgoliul rănit al unei mari părți dintre alegători a contorsionat sistemul democratic, manipulându-l conform propriilor interese.
Pe cât de periculos se arată a fi Putin pentru Ucraina, un stat independent, recunoscut la nivel internațional, pe atât de periculos poate deveni și Viktor Orban, în situația în care se va simți amenințat să-și piardă privilegiile, bogățiile și puterea.
“Stânga internaționalistă pretinde că Europa este în mod inerent o Europă de rasă mixtă. Este o orbire istorică și semantică, deoarece confundă lucruri diferite. Pentru că există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu oameni din afara Europei. Aceasta este o lume de rasă mixtă. Iar noi suntem noi, unde oamenii din Europa se amestecă unii cu alții: se mută, își iau locurile de muncă. Astfel, de exemplu, în bazinul carpatic nu suntem de rasă mixtă, ci pur și simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile patrii europene”, a declarat Viktor Orban, în discursul său de la Tușnad, provocând stupoare, critici și reacții la nivelul întregii Europe.