Inflaţia la nivel mondial îşi încetineşte într-un final creşterea, însă va rămâne cu mult prea fierbinte pentru marile bănci centrale ale lumii.
Odată cu încetinirea creşterii economice, preţurile materiilor prime s-au mai temperat în ultimele săptămâni, scăzând presiunea asupra costurilor bunurilor fabricate şi alimentelor. A scăzut şi costul transportului, odată cu redresarea treptată a lanţurilor de aprovizionare de pe urma pandemiei, scrie Bloomberg citat de Ziarul Financiar.
Viteza în care inflaţia va decelera va varia, Europa în special întâmpinând în continuare probleme. Însă la nivel mondial, analiştii JPMorgan estimează că inflaţia preţurilor de consum va scădea la 5,1% în a doua jumătate a acestui an. „Febra inflaţiei cedează“, spune Bruce Kasman, economist-şef al băncii.
Acest lucru nu înseamnă însă o revenire rapidă la inflaţia scăzută de dinaintea şocurilor pandemiei şi războiului sau o încheiere a acţiunilor de majorare a costurilor de finanţare în viitorul apropiat.
Marile bănci centrale ale lumii vor merge mai departe cu majorările de dobânzi, banca centrală americană (Fed), Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei fiind aşteptate să majoreze din nou dobânzile în septembrie.
Preşedintele Fed, Jerome Powell, a lăsat deschisă posibilitatea unei noi majorări de 75 de puncte luna viitoare, declarând la reuniunea şefilor de bănci centrale din Jackson Hole că temperarea inflaţiei americane se situează sub aşteptările strategilor.
Reuniunea de la Jackson Hole a reprezentat o platformă folosită de aceştia pentru a-i convinge pe investitori că-şi vor continua majorările de dobânzi chiar dacă aceste măsuri vor provoca durere.
Un „sacrificiu“ mai mare va fi necesar acum pentru îmblânzirea inflaţiei decât în episoadele anterioare de înăsprire a politicii monetare, au indicat oficialii BCE, care au avertizat că scumpirile riscă să scape de sub control în lipsa unor acţiuni decisive, notează Financial Times.