În aceste zile caniculare, știrile reiau problema schimbărilor climatice. Unii oameni și unele companii resping concluziile oamenilor de știință, conform cărora schimbările climatice curente sunt un proces declanșat de activitatea umană, care va duce la înmulțirea fenomenelor meteo extreme.
Cum a apărut acest curent de opinie? Cine are dreptate? Care este impactul dezinformării cu privire la schimbările climatice?
Consensul științific despre schimbările climatice
Anul trecut, Panelul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change) a declanșat, practic, un "cod roșu pentru umanitate”. Comparativ cu raportul precedent, din 2014, oamenii de știință au devenit tot mai siguri că trecem în stadiul de criză climatică și indică activitatea umană drept cauza sigură a încălzirii accentuate și a fenomenelor meteo extreme.
Tot în 2021, Conferința Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP26, s-a încheiat cu un acord important pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale.
Fenomenul schimbărilor climatice provocate de om este susținut de un corpus impunător de dovezi științifice adunate de-a lungul multor ani. O majoritate covârșitoare a cercetătorilor din domeniul climei susține aceste argumente și dovezi științifice. Puteți citi mai multe detalii despre dovezile acumulate și puteți accesa mai multe surse de informare pornind de la acest link.
Negarea schimbărilor climatice, în avantajul companiilor petroliere
Există suspiciuni conform cărora marile companii sprijină grupuri de lobby care neagă schimbarea climatică și încearcă să împiedice adoptarea măsurilor legislative de combatere a acesteia.
De exemplu, Congresul american a intrat în posesia unor documente care arată că fostul lobby-ist al companiei petroliere Exxon, Keith McCoy, înregistrat în secret de grupul ecologist Greenpeace, a adus în discuție practicile neetice ale companiei: „Ne-am luptat agresiv împotriva unora dintre dovezile științifice? Da. Am ascuns noi înșine dovezi științifice? Cu siguranță, nu. Ne-am alăturat unora dintre grupările din umbră pentru a sabota eforturile timpurii [de combatere a schimbărilor climatice - n.red.]? Da, asta e adevărat. Dar nu nimic ilegal în asta. […] Aveam grijă de acționarii noștri.”
Anchetele jurnalistice și rapoartele organizațiilor independente acumulează dovezi care sugerează că reprezentanții industriei combustibililor fosili, grupurile de lobby, mogulii media și anumite persoane au acționat în ultimii 30 de ani pentru a semăna îndoieli cu privire la realitatea schimbărilor climatice, în ciuda faptului că oamenii de știință cad de acord asupra concluziilor principale.
Un raport din 2019 al think thank-ului independent Influence Map demonstrează că, în fiecare an, cele mai mari cinci companii de petrol și gaze din lume cheltuiesc aproximativ 200 de milioane de dolari pentru activități de lobby concepute pentru a controla, amâna sau bloca politicile care își propun să atenueze schimbările climatice dăunătoare.
Într-o audiere istorică in Congresul SUA, reprezentanții companiilor petroliere au fost chestionați sub jurământ în legătură cu suspiciunea că ar sprijini grupuri de lobby care neagă schimbările climatice declanșate de către om.
Cum a evoluat dezinformarea despre climă din 1970 și până în prezent
Începând aproximativ din anii 1970, o varietate de organizații și think thank-uri au recurs la diverse tactici pentru a manipula opinia publică în legătură cu schimbările climatice.
Strategiile acestora au pendulat de la negare deplină la încercări de a discredita dovezile științifice care susțin că schimbările climatice sunt provocate de om și la exagerarea costurilor economice aferente politicilor de mediu.
O tendință îngrijorătoare este aceea de a prezenta lupta pentru reducerea schimbărilor climatice drept o chestiune ideologică, un punct pe agenda stângii progresiste, ignorând faptul că problema transcende orice formă de polarizare politică.
Există cinci piloni ai negaționismului privind schimbările climatice; fiecare pilon a avut rostul și rolul lui, în funcție de cum au evoluat cunoașterea științifică, opinia publică și voința politică în domeniu. Accesați link-ul pentru a citi, în detaliu, cum sunt demontate aceste afirmații false.
Primul pilon: negarea consensului științific. Afirmațiile de acest tip susțin, în mod fals, că nu există un acord științific pe marginea schimbărilor climatice: schimbările climatice ar fi doar o parte a ciclului natural; modelarea proiecțiilor privind evoluția climei sunt nesigure; oamenii de știință din domeniul climei ar conspira pentru a ajusta datele după plac.
Ținând cont de climatul curent al opiniei publice, negaționismul științific direct exprimat nu mai poate avea succes pe scară largă. De aceea, argumentele au fost modificate subtil, pentru a viza impactul economic, uman, politic.
Al doilea pilon: exagerarea impactului economic. Ideea conform căreia schimbările climatice sunt prea costisitoare pentru a fi remediate prin restructurarea activităților economice este o formă mai subtilă de negare a schimbărilor climatice, militând pentru menținerea stării de fapt.
Al treilea pilon: distorsionarea beneficiilor pentru anumite populații. Negaționiștii schimbărilor climatice susțin, de asemenea, că schimbările climatice sunt benefice pentru productivitatea agriculturii în zona temperată și pentru reducerea pericolelor expunerii la frig extrem, în timp ce ignoră riscurile pentru populația care trăiește în zone care se încălzesc în mod extrem.
Al patrulea pilon: accentuarea ideii că nu există voință politică. Printr-o argumentație distorsionată, negaționiștii schimbărilor climatice susțin că nu are rost ca vreo țară să acționeze decisiv, deoarece multe alte țări nu o să o facă, iar impactul va deveni nesemnificativ. Se subliniază, de asemenea, că există prea multe probleme de rezolvat în plan domestic, pentru a ține cont și de problemele globale atât de dificile.
Al cincilea pilon: negarea crizei acute. Acest tip de argument este menit să amâne rezolvarea problemei, negându-i gravitatea: schimbările climatice nu ar fi atât de rele pe cât cred oamenii de știință; dezvoltarea economiei este mai importantă acum; vom rezolva aceste probleme într-un viitor mai prosper, când vom avea mai multe certitudini.
Un val de dezinformare pe rețelele sociale
Pe rețelele sociale, dezinformarea cu privire la schimbările climatice proliferează. De exemplu, pe Facebook-ul vorbitor de limba engleză, numai zece website-uri produc 69% din conținutul care dezinformează. Acestea - care au, împreună, 186 de milioane de urmăritori pe rețelele sociale -, sunt finanțate și de către Google prin intermediul serviciilor de publicitate.
Un alt studiu arată că dezinformarea despre schimbările climatice a fost vizualizată, între ianuarie și august 2021, de până la 1,3 milioane de ori pe zi și numai 3,6% din conținutul în cauză a fost verificat factual. Trebuie menționat că prezența dezinformării pe acest subiect a fost documentată și pe alte platforme, nu doar pe Facebook și că respectivele companii și-au luat angajamentul să combată fenomenul.
Cel mai recent raport de fact check-ing al Observatorului European pentru Media Digitale arată că dezinformarea privind schimbările climatice a fost unul dintre subiectele dominante în mediul digital în luna iunie 2022, îmbrăcând forma următoarelor narațiuni: „schimbările climatice nu sunt reale/ nu sunt cauzate de om”, „mișcările sociale care doresc combaterea schimbărilor climatice sunt ipocrite, deoarece nu practică măsurile pentru care militează”, „mass media intenționează să producă panică în legătură cu schimbările climatice”, „energiile regenerabile poluează masiv”.
În România, diverse articole și postări pe rețelele sociale care au circulat în ultimul an susțin că schimbările climatice reprezintă „o minciună globală”, „o imensă escrocherie ” și un plan de „reducere masivă a populației la nivel planetar”.
Aceste articole sugerează că „teoria schimbărilor climatice este în realitate un mijloc prin care conducătorii din umbră ai planetei ne manipulează pentru a reuşi instaurarea Noii Ordini Mondiale”, „planeta n-are nevoie de nicio salvare”, iar „nivelul dioxidului de carbon creşte şi coboară fără prezenţa vreunei activităţi umane”. Aceste afirmații înșelătoare au fost demontate pe larg aici.
În concluzie, dezbaterea publică privind schimbările climatice este viciată de intervenția grupurilor de interese, este distorsionată de un val de dezinformare care este combătută într-o măsură insuficientă, este supusă tentativelor de manipulare și polarizare, în timp ce la nivelul comunității științifice internaționale consensul este că temperatura medie globală astăzi este mai mare decât în perioada preindustrială și că activitatea umană este cel mai important factor care a determinat această creștere.