- Ucrainenii consideră că Germania nu-i sprijină suficient pentru a câștiga războiul.
- Agitația diplomatică europeană îl lasă rece pe Vladimir Putin, care conduce un asalt de totul sau nimic asupra orașului Severodonețk.
- Prin România și Polonia vor trece culoarele maritime și terestre prin care grâul din Ucraina va ajunge pe piețele internaționale, dar marea problemă e paza convoaielor.
Cel puțin 4 metri era distanța dintre cei doi președinți. Fiecare într-un capăt al unei mese lungi, albe, sprijinită pe trei picioare monumentale, așezate pe un covor gros, asortat cu mobilierul, sugera faptul că un dialog a fost greu de purtat fără ca interlocutorii să strige unul la altul.
În 7 februarie 2022, cu 17 zile înainte de invazie, președintele Franței, Emmanuel Macron, face o vizită la Moscova. Întâlnirea diplomatică e un mare eșec, iar liderul occidental e umilit de Putin, ținându-l la distanță.
Imaginea cu masa lungă de la Kremlin a devenit subiect de glume pe rețelele sociale, iar Macron a declarat că “următoarele zile vor fi cruciale pentru situația din Ucraina”. Și au fost. Călătoria la Moscova și acceptarea umilirii publice de către președintele Franței n-au putut opri tragedia.
Politica lui Emmanuel Macron față de război a ridicat multe semne de întrebare. În două rânduri, după lungi convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, acesta a declarat că “Rusia nu trebuie umilită”. Remarca a provocat furie la Kiev și Varșovia. Reprezentanții SUA au ridicat din sprâncene, încercând să înțeleagă strategia diplomatică a liderului francez.
„Nu trebuie să umilim Rusia, astfel încât în ziua în care luptele încetează să putem construi o cale diplomatică de ieșire din criză. Sunt convins că rolul Franței este acela de a fi un puternic mediator”, a spus Emmanuel Macron, în 4 iunie, la o întâlnire cu jurnaliștii francezi.
Rolul de mediator când nimeni nu e pregătit pentru pace
Declarația definește poziția Parisului în raport cu războiul. Președintele își dorește ca acest conflict să se încheie cât mai repede, prin găsirea unei soluții de compromis între Rusia și Ucraina, mai simplu, Volodimir Zelenski să fie de acord să cedeze o parte din teritoriul țării încât Putin să fie mulțumit și să poată susține că a învins.
Dar această cale e imposibil de adus în discuție până când una dintre cele două combatante nu ajunge într-o situație dificilă pe front, iar cealaltă să aibă pagube importante ca să nu mai vrea să continue războiul.
"Din păcate, avem pierderi mari, dar trebuie să rămânem puternici. Aceasta e națiunea noastră. Este crucial să rezistăm în Donbas. Ceea ce se întâmplă acum în regiune va decide cine va controla ostilitățile în următoarele săptămâni”, a declarat Volodimir Zelenski, miercuri dimineața.
Decizia ucrainenilor de a lupta până la capăt și încăpățânarea lui Putin de a distruge țara vecină nu lăsă loc niciunei posibilități de dialog. Rolul de mediator al lui Macron e unul secundar în etapa actuală a conflictului.
Pentru a îndulci criticile Kievului, președintele Franței a pornit într-un turneu diplomatic prin Europa, încercând să formeze o alianță cu Germania și Italia, la care să adere și state din estul Europei, respectiv România și Bulgaria, pentru a pune presiune diplomatică pe Zelenski să găsească o formulă ca negocierile de pace să fie reluate.
Franța nu dorește ca războiul să se intensifice
Într-un articol recent, cotidianul german Bild anunța că Macron, Scholz și Draghi, premierul Italiei, vor merge împreună în vizită la Kiev până în data de 26 iunie când va avea loc summit-ul G7.
Olaf Scholz, cancelarul social-democrat al Germaniei, este un alt lider european detestat de Kiev.
Ucrainenii consideră că Berlinul nu-i sprijină în războiul defensiv pe care-l poartă, face încă afaceri cu Rusia și amână să ofere armament greu.
Liderul german se află și el într-un turneu diplomatic, dar în Balcani, cu scopul de a reface influența Berlinului în regiune, care a scăzut mult de la începutul războiului din Ucraina.
“Noi avem o dublă legătură atât cu Franța, cât și cu Germania. Cu Franța avem un parteneriat strategic și această țară deține comanda grupului de luptă NATO aflat pe teritoriul României, avem și legături economice destul de consistente. De aceea, încercăm să înțelegem ce dorește Franța de la Ucraina”, a declarat generalul în rezervă Cristian Barbu, expert militar, într-un interviu acordat Spotmedia.ro ce va putea fi citit integral mâine.
“Dacă vreți, în termeni militari, Franța nu dorește ca războiul să escaladeze. Nu dorește sub nicio formă să aducă Rusia în starea de a folosi alte arme și alte mijloace decât cele folosite până acum”, a adăugat generalul Barbu.
Această opinie a fost confirmată de Emmanuel Macron, care și-a petrecut noaptea la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, Constanța, alături de militarii francezi din grupul de luptă NATO.
"Dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile trebuie să se reia”, a anunțat Macron, în discursul ținut în România.
“Împreună cu preşedintele Zelenski am reafirmat că noi, europenii, împărțim acelaşi continent. Geografia este încăpăţânată şi Rusia va rămâne acolo unde este, unde a fost şi ieri şi unde va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem război cu poporul rus, nu dorim să îl nimicim - cum s-a spus de către alţii, în alte ocazii. Noi nu am spus acest lucru, dar pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze trebuie să negociem”, a subliniat șeful statului francez.
“Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi prezenţi la această masă, aducând garanţii de securitate şi elemente care ţin de responsabilitatea noastră. Asta e realitatea… şi niciun discurs excesiv nu trebuie să vină și să ne umbrească viitorul”, a mai adăugat Macron.
Declarațiile arată că Parisul e determinat să-l convingă pe Zelenski să gândească un plan de negocieri cu Rusia.
Asalt diplomatic asupra Kievului
De la Constanța, liderul Franței a plecat în Republica Moldova.
În același timp, un desant diplomatic important va ajunge la Kiev. Olaf Scholz, Mario Draghi, premierul Italiei, dar și Klaus Iohannis, președintele României, i se vor alătura lui Macron pentru a face o vizită în Ucraina, unde vor purta discuții cu Volodimir Zelenski.
Agitația diplomatică europeană îl lasă însă rece pe Vladimir Putin, care continuă să irosească viețile soldaților ruși, într-un asalt de totul sau nimic asupra orașului Severodonețk, din estul Ucrainei.
În plus, Moscova și-a propus să provoace o criză alimentară globală, instituind o blocadă asupra exporturilor de cereale din Ucraina.
La nivelul Uniunii Europene, în aceste zile, se stabilește o strategie de găsire a unor rute sigure de transport.
Prin România și Polonia vor trece rutele maritime și terestre prin care grâul din Ucraina va ajunge pe piețele internaționale, conform unor negocieri internaționale.
Există pericolul ca vasele, trenurile și TIR-urile să devină ținte pentru ruși. SUA și UE discută să asigure securitatea acestor transporturi. Implicarea înseamnă, totuși, o posibilă escaladare a conflictului, dacă sunt folosiți militari înarmați și tehnică de luptă pentru însoțirea și protecția acestor convoaie.
Prezența lui Klaus Iohannis la Kiev, alături de Macron, Scholz și Draghi, cum anunță un oficial local, e un moment important pentru politica externă a României, dar și un factor de presiune asupra Ucrainei, căreia liderii europeni vor să-i transmită că a sosit momentul să caute soluții de negociere cu Rusia.