- Mitt Romney, în 2012: Rusia este cea mai mare amenințare la adresa Americii.
- După trei luni de război, în SUA și Uniunea Europeană apar poziții publice care susțin că Zelenski trebuie să găsească o cale de înțelegere cu Vladimir Putin.
- Dacă Rusia va reuși să cucerească Ucraina, atunci vor urma și alte state.
- Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței, sunt doi lideri importanți care sunt adepții unei poziții de compromis.
În toamna anului 2012, într-o conferință cu ușile închise organizată de donatorii Partidului Republican, Mitt Romney, candidatul de atunci la președinția SUA, le-a spus celor care-i finanțau campania că Rusia e principalul inamic al SUA și al statelor democratice.
Această declarație era făcută de un politician conservator american cu doi ani înainte ca Putin să invadeze Peninsula Crimeea și o parte din teritoriul aflat în estul Ucrainei.
La vremea respectivă, SUA și aliații săi luptau împotriva terorismului, Al-Qaida rămânea o amenințare globală, Osama bin Laden abia fusese eliminat cu un an în urmă, iar armata americană, alături de o coaliție internațională, erau implicate în Afganistan.
Rusia și Putin se aflau undeva pe ultimele rânduri ale agendei politice internaționale, iar declarația lui Mitt Romney a fost percepută de o parte a opiniei publice ca o încercare de a muta atenția de la terorism și de la pierderile armatei SUA în Afganistan către o “țintă falsă”.
Zelenski, presat să găsească o soluție de compromis
La vremea respectivă, Mitt Romney a vorbit de amenințarea Rusiei în confruntarea televizată cu Barack Obama, președintele în funcție care candida pentru un al doilea mandat, oferindu-i acestuia din urmă posibilitatea să spună că Rusia nu mai e o amenințare pentru nimeni și că “Războiul Rece se terminase de 20 de ani”.
Evenimentele ulterioare i-au dat dreptate lui Mitt Romney, astăzi senator republican și un critic al fostului președinte Donald Trump.
După trei luni de război, în SUA și Uniunea Europeană apar poziții publice care susțin că acest conflict trebuie să înceteze, iar președintele Zelenski trebuie să găsească o cale de înțelegere cu Vladimir Putin.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței, sunt doi lideri importanți care sunt adepții unei poziții de compromis, deși continuă să sprijine Kievul atât economic, cât și militar.
În SUA, de asemenea, sunt voci politice, dar și ale liderilor de opinie care susțin că Joe Biden a mers prea departe în conflictul cu Moscova, iar ajutorul de 40 de miliarde acordat Ucrainei ar putea să agraveze conflictul, transformându-l într-unul nuclear.
"Desigur, în timpul unui război pe scară largă, toate forțele societății și ale statului pot fi îndreptate doar spre protecție. Și acestea sunt limitări semnificative pentru știință, pentru sfera culturală, pentru alte părți fundamentale ale vieții publice. Dar acesta e timpul în care trăim. Facem tot ce putem pentru a reveni la pace cât mai curând posibil", a declarat Volodimir Zelenski, într-un discurs din 22 mai - Foto: Hepta.ro.
Și-a pierdut opinia publică occidentală interesul pentru războiul din Ucraina?
Într-un articol de opinie publicat de cotidianul american New York Times și semnat de “Colegiul Editorial” (Editorial Board) se subliniază că “…există încă multe întrebări la care președintele Biden trebuie să răspundă… cu privire la implicarea Statelor Unite în conflictul cu Rusia”.
“Colegiul Editorial este un grup de jurnalişti de opinie ale căror puncte de vedere sunt bazate pe expertiză, cercetare, dezbatere şi valori publicistice. Colegiul e separat de redacție”, se arată în descrierea făcută de publicația americană pentru a identifica proveniența și modul în care sunt concepute editorialele New York Times.
“…încă nu este în interesul Americii să se implice într-un război total cu Rusia, chiar dacă o pace negociată ar putea impune Ucrainei să accepte decizii dificile. Obiectivele și strategia Statelor Unite în acest război au devenit mai greu de deslușit, deoarece parametrii misiunii par să se fi schimbat”, se mai subliniază în articolul citat.
E o schimbare de 180 de grade, pentru că în urmă cu două luni, același colegiu susținea: “Indiferent de cât timp va dura, Ucraina va fi liberă. Ucraina merită sprijin împotriva agresiunii neprovocate a Rusiei, iar Statele Unite trebuie să-și conducă aliații NATO pentru a-i demonstra lui Vladimir Putin că alianța atlantică este dispusă și capabilă să reziste ambițiilor sale revanșarde”.
Singurul argument pe care-l oferă editorialiștii cotidianului e că publicul american își pierde interesul față de războiul din Ucraina și odată cu el va dispărea și susținerea pentru finanțarea Kievului.
Vom plăti canibali care să ne mănânce și pe noi
Ca o reacție la editorial, Mitt Romney a publicat, sâmbătă 21 mai, un articol intitulat: “Trebuie să ne pregătim pentru cele mai înfricoșătoare arme ale lui Putin” (We Must Prepare for Putin’s Worst Weapons).
“Unii susțin că pentru a evita provocarea Rusiei – și astfel pentru a evita perspectiva unui posibil atac nuclear rusesc – e nevoie să împiedicăm, preventiv, ca Ucraina să distrugă armata rusă. Am putea limita armele pe care le trimitem, să nu le mai oferim informații și să-l presăm pe președintele Volodimir Zelenski să ajungă la o înțelegere cu Putin. Nu sunt de acord”, a scris senatorul republican.
El susține că statele democratice trebuie să sprijine cu tot ce pot Ucraina. Dacă acestea ratează s-ar ajunge în situația în care “vom plăti canibali ca, în final, să ne mănânce și pe noi”, a subliniat Romney.
Dacă Rusia va reuși să cucerească Ucraina, doar pentru că lumea liberă se teme de amenințările nucleare ale lui Putin, atunci, după Ucraina, conform aceluiași mecanism, vor urma și alte state, argumentează senatorul SUA.
“Răspunsul corect este ca America să ofere în continuare Ucrainei tot sprijinul de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a câștiga. Succesele militare ale Kievului l-ar putea obliga pe Vladimir Putin să părăsească Ucraina sau să fie de acord cu o încetare a focului în termeni acceptabili și pentru poporul ucrainean. Controlul său asupra presei ruse i-ar permite să transforme o pierdere într-o poveste care să-i salvează influența de acasă”, a adăugat Mitt Romney.
Dacă Rusia n-ar fi avut arme nucleare
Cea mai mare îngrijorare de acum este ce va face Occidentul în cazul înfrângerii lui Putin, iar liderul rus, din disperare, va folosi armele nucleare.
Dar e o falsă problemă. În situația în care Rusia n-ar fi avut arme nucleare, ce ar fi făcut SUA și NATO? Ar fi ajutat mai mult Ucraina? Ar fi declarat război Rusiei și ar fi declanșat o nouă conflagrație mondială? Ar fi bombardat Moscova? Ar fi folosit arme nucleare împotriva lui Putin?
Răspunsurile afirmative la aceste întrebări înseamnă o agravare semnificativă a războiului din Ucraina și în situația în care Rusia n-ar fi avut cu ce să amenințe Occidentul.
Răspunsurile negative nu fac decât să descrie situația actuală.
“Împreună cu aliații noștri cheie din NATO, ar trebui să dezvoltăm și să evaluăm o gamă largă de opțiuni (în cazul în care Putin vrea să folosească arme nucleare)”, scrie Mitt Romney.
“Presupun că președintele Joe Biden și administrația sunt deja implicaţi într-un astfel de proces. Potențialele răspunsuri la un act atât de odios și perturbator din punct de vedere geopolitic ca o lovitură nucleară trebuie să fie concepute în mod optim și să aibă sprijinul aliaților noștri NATO. Vladimir Putin și susținătorii săi nu trebuie să aibă nicio îndoială că răspunsul nostru la o asemenea lașitate va fi devastator”, a concluzionat senatorul.
Orice compromis în fața Moscovei este mai rău ca o înfrângere pentru simplul fapt că Rusia nu se va opri la Ucraina, în cazul în care obține ce-și dorește.