Mii de civili în plus au fost ucişi în Ucraina în cursul celor aproape 11 săptămâni de război faţă de bilanţul oficial raportat de ONU de 3.381 de morţi, a declarat marţi şefa misiunii Naţiunilor Unite de monitorizare a respectării drepturilor omului în această ţară, citată de Reuters.
Echipa ONU, compusă din 55 de monitori în Ucraina, a declarat că cele mai multe decese au survenit ca urmare a utilizării de arme explozive cu o zonă largă de impact, cum ar fi rachete şi lovituri aeriene.
"Lucrăm asupra estimărilor, dar tot ceea ce vă pot spune pe moment este că sunt cu câteva mii mai mari decât cifrele pe care vi le-am prezentat până acum", a afirmat Matilda Bogner în cursul unei conferinţe de presă la Geneva, întrebată despre numărul total de morţi şi răniţi în Ucraina.
"Marea gaură neagră este într-adevăr Mariupolul, unde ne-a fost dificil să accedem şi să obţinem informaţii pe deplin coroborate", a adăugat ea, referindu-se la oraşul-port din sud-estul Ucrainei, sub asediu din primele zile ale invaziei ruse, scena celor mai violente lupte în acest război.
Misiunea de monitorizare a ONU are suspiciuni că "mii de persoane civile" şi-au pierdut viaţa la Mariupol în urma invaziei ruse, ceea ce va putea verifica atunci când va avea acces în oraşul de coastă, distrus în cea mai mare parte, potrivit EFE.
Moscova neagă că ar viza civili şi numeşte invazia, lansată la 24 februarie, drept "operaţiune specială militară" pentru "dezarmarea" Ucrainei, pe care doreşte să o "scape" de ceea ce ea califică drept naţionalişti antiruşi, instigaţi de Occident. Ucraina şi Occidentul spun că acesta este un pretext fals pentru un război de agresiune neprovocat.
Tortură și execuții
Bogner a subliniat că, în vizitele efectuate în 14 localităţi din regiunile Kiev şi Cernigov, observatorii ONU au strâns informaţii despre moartea a 300 de bărbaţi, femei şi copii, în special în zonele situate la nord de capitala ucraineană care au fost ocupate de trupele ruse până la sfârşitul lunii martie.
În aceste locuri, misiunea Biroului ONU pentru drepturile omului, condus de înaltul comisar Michelle Bachelet, a colectat probe privind ucideri, execuţii sumare, torturi şi violenţe sexuale.
"Fiecare moarte este o tragedie. În funcţie de circumstanţe, moartea unui singur civil sau a unei persoane care nu participă la lupte ar putea fi o crimă de război, întrucât acestea sunt persoane protejate de dreptul internaţional", a spus Boger, citată de EFE.
Unele crime au fost comise selectiv, dar altele - absolut aleatoriu împotriva unor persoane care călătoreau cu vehiculele lor sau încercau să traverseze o stradă. De asemenea, se ştie că lunetiştii împuşcă civili cu motivul aparent de a descuraja oamenii să-şi părăsească locuinţele, a indicat responsabila ONU.
Bogner a spus că echipa sa anchetează şi ceea ce ea a calificat drept "acuzaţii credibile" de tortură, rele tratamente şi execuţii din partea forţelor ucrainene împotriva forţelor invadatoare ruse şi a grupurilor armate afiliate lor.
"Referitor la amploarea încălcărilor de către forţele ucrainene, deşi amploarea este semnificativ mai mare în ceea ce priveşte acuzaţiile împotriva forţelor ruse, documentăm şi încălcările forţelor ucrainene", a spus ea.
Cu toate acestea, "va lua ceva timp pentru a înţelege amploarea deplină a ceea ce s-a întâmplat, deşi ceea ce am văzut până acum oferă o idee clară despre ceea ce suscită preocupare", a afirmat Matilda Bogner.
Ziua 76 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor
Mii de victime colaterale
În același timp, directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că cel puţin 3.000 de persoane au murit în Ucraina de la începutul invaziei ruse din luna februarie pentru că nu au avut acces la tratamente împotriva unor boli cronice.
Până marţi, această agenţie pentru sănătate din cadrul ONU a documentat aproximativ 200 de atacuri comise în Ucraina asupra unor unităţi medicale, iar în prezent puţine spitale ucrainene sunt funcţionale, a precizat Hans Kluge, directorul biroului regional pentru Europa din cadrul OMS, la o întâlnire la care au participat miniştrii Sănătăţii din cele 53 de state europene afiliate la OMS, precum şi colegi cu rang înalt din OMS.
"Patruzeci de procente din familiile ucrainene au cel puţin un membru care are nevoie de tratament pentru o boală cronică şi pe care nu pot să îl primească, fapt care duce la un număr estimat de cel puţin 3.000 de decese premature", a declarat Hans Kluge, menţionând boli precum SIDA şi cancer.
Matilda Bogner, şefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marţi că rata mortalităţii a crescut în această ţară din cauza lipsei de acces la tratamente medicale.
"Dreptul la sănătate a fost sever afectat în întreaga ţară", a spus ea. În subsolul aglomerat al unei şcoli din Iahidne, 10 persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească acel adăpost în condiţii de siguranţă, a precizat Matilda Bogner într-o conferinţă de presă separată.
Sesiunea specială OMS, organizată la Copenhaga şi la care mulţi reprezentanţi au participat virtual, a adoptat o rezoluţie care ar putea să ducă la închiderea biroului regional al OMS din Rusia şi la suspendarea şedinţelor sale în această ţară.
Trimisul Rusiei la OMS, Andrei Plutniţki, a votat împotriva rezoluţiei şi a spus că este "extrem de dezamăgit".
Au existat însă şi voci care au criticat măsurile OMS, spunând că această organizaţie nu a adoptat măsuri suficient de drastice. "Închiderea biroului OMS din Rusia pare o măsură blândă. Preşedintelui rus Vladimir Putin nu îi pasă", a declarat Lawrence Gostin, profesor la Facultatea de Drept Georgetown din Washington.
Mai mulţi diplomaţi au declarat pentru Reuters că au renunţat la iniţiativele lor privind suspendarea Rusiei din comitetul executiv al OMS din cauza unor formalităţi legale, deşi membrii organizaţiei ar putea să voteze spre sfârşitul acestei luni pentru îngheţarea dreptului de vot al acestei ţări.