Problemele din Transnistria și situația din Europa de Est în ansamblu preocupă presa de limba germană, care subliniază rolul special al acestei regiuni în fragilul ansamblu internațional actual.
De la Berlin, ziarul Die Welt se apleacă asupra frământărilor din Transnistria, unde, începând de luni – după câteva săptămâni în care nu au avut loc evenimente notabile -, au fost raportate mai multe explozii și avarierea a două turnuri de transmisie datând din epoca sovietică.
”Occidentul ar trebui să fie preocupat de ultimele evoluții din regiune. Dacă Moscova ar crea efectiv coridorul terestru pe care îl dorește prin tot sudul Ucrainei până în Transnistria, acest lucru ar însemna o nouă încălcare a dreptului internațional, un nou atac, în decurs de câteva luni, asupra unui stat suveran: Republica Moldova.
Astfel, trupele rusești s-ar afla direct la granița cu România și, prin urmare, pe flancul sud-estic al NATO. Ar fi un semn că politica de intimidare a alianței nu este suficient de intimidantă”, scrie Die Welt.
Într-un interviu acordat publicației germane de analistul militar Gustav Gressel, senior fellow la grupul de reflecție ”Consiliul European pentru Relații Externe” (ECFR), acesta arată că demersurile de soluționare a războiului din Ucraina vizează și prevenirea unor alte atacuri rusești în Europa.
"Ucraina este o țintă pentru stabilirea Rusiei ca o adevărată putere mondială. Or, dacă această viziune mondială va avea succes, ea va atrage rapid alte interese și sfere.
Prin urmare, țările Occidentului politic, în frunte cu SUA, lucrează pentru a se asigura că incursiunea rusească în Ucraina devine un eșec pentru Moscova. Evoluțiile ulterioare din Republica Moldova vor arăta dacă această strategie funcționează”, a declarat Gressel, citat de Die Welt.
Reluând controversata afirmație a lui Oleksii Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că ”Ucraina este în stare să rezolve problema transnistreană 'cât ai pocni din degete', dar mai întâi autorităţile din Republica Moldova trebuie să-i ceară ajutorul”, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung se arată convins că guvernul Republicii Moldova nu este încântat de declarația lui Arestovici.
”Guvernul de la Chișinău a transmis prin intermediul paginii de știri Newsmaker.md că este obligat prin lege să caute soluționarea conflictului transnistrean exclusiv pe cale pașnică. Guvernul pro-occidental al Moldovei, în ciuda simpatiilor sale evidente pentru Ucraina, încearcă să evite orice ar putea agrava conflictul transnistrean.
Moldova împărtășește acest interes cu conducerea separatistă, care, în ciuda dependenței sale față de Moscova, a făcut un efort vizibil pentru a rămâne neutră în ultimele săptămâni”, notează FAZ.
Kölner Stadt-Anzeiger atestă caracterul complicat al conflictului din Transnistria:
”Conflictul înghețat de pe îngusta fâșie de pământ dintre râul Nistru și granița cu Ucraina este unul dintre cele mai vechi de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Populația majoritar rusă și ucraineană din Transnistria s-a divizat în 1990, când mișcarea națională moldovenească a încercat să se unifice cu România vecină.
Aproximativ 1.000 de persoane au murit în război în 1992. De atunci, Transnistria, cu capitala sa Tiraspol, a existat ca stat nerecunoscut, cu o jumătate de milion de locuitori și cu o suprafață puțin mai mare decât cea a Luxemburgului. Zona trăiește din revânzarea energiei rusești și din contrabandă. Cel mai bun lucru în acest caz mi se pare a fi ca Moldova să ceară ajutorul Ucrainei și României”, scrie autorul Friedeman Kohler.
Din Elveția, Neue Zürcher Zeitung se întreabă dacă Rusia nu cumva deschide un nou front în Vest împotriva Ucrainei și avertizează că ”atacurile petrecute în regiunea separatistă Transnistria cresc riscul extinderii conflictului”.
”Există tot mai mari îngrijorări cu privire la posibilitatea de a fi atras în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care ar reactiva și conflictul din Transnistria, înghețat de trei decenii. Guvernul pro-occidental al Republicii Moldova și autoritățile de la Tiraspol, orientate spre Rusia, duc o politică de neutralitate, pe care o mențin chiar și după recentele incidente. Însă acest țel este tot mai greu de urmat”, scrie NZZ despre evenimentele din Transnistria, ”locul de desfășurare a unui spectacol secundar în conflictul ruso-ucrainean”.
În fine, într-un material intitulat ”Noul butoi cu pulbere în războiul lui Putin”, publicația Der Spiegel atrage atenția că o întindere a războiului spre Republica Moldova este riscantă inclusiv pentru Moscova.
”Pentru atacurile din Transnistria, serviciile secrete ucrainene au dat imediat vina pe serviciul secret rusesc FSB. Kremlinul ar putea folosi provocările ca pretext pentru a interveni în Transnistria. Dar poate fi vorba și despre o diversiune menită să abată atenția ucrainenilor și să-i determine să își retragă forțele de pe alte fronturi”, scrie Der Spiegel.
Publicația îl citează pe expertul Anton Barbașin, de la grupul de reflecție „Riddle Russia”, potrivit căruia ”conducerea rusă își modifică în ritm săptămânal țelurile militare”. ”Avem un război și fiecare informație oficială este parte din acest război”, spune specialistul.
”Chiar dacă Putin dorește ca podul terestru să ajungă până la granița Republicii Moldova, forțele armate ale Rusiei ar fi cu greu capabile să ducă la bun sfârșit o atare inițiativă în acest moment, spun experții militari.
În prezent, Rusia aruncă în joc tot ce are în Ucraina și totuși nu câștigă”, a comentat experta britanică în securitate Ruth Deyermond, o veche și bună cunoscătoare a spațiului post-sovietic.
Pentru guvernul rus, nu există o problemă mai importantă în acest moment decât războiul din Ucraina. Câștigarea lui, indiferent cum este definită victoria, este prioritatea principală a Rusiei, a explicat Deyermond pe Twitter, se mai poate citi în articolul din Der Spiegel.
Vlad Draghicescu