Cu o declarație de patru fraze, ministrul federal al Familiei, Anne Spiegel, a demisionat din funcție, după numai 125 de zile. Gestul ei reprezintă una dintre numeroasele fisuri din coaliție.
Cele patru fraze marchează sfârșitul unei dezbateri despre erorile de comunicare ale politicianei ecologiste în vârstă de 41 de ani, în legătură cu responsabilitățile sale ca ministru în guvernul landului Renania-Palatinat, după dezastrul provocat de inundațiile din vara anului 2021 (Spiegel a fost supusă la presiuni crescânde exercitate de o bună parte a presei germane şi a opoziţiei parlamentare, după ce s-a aflat că era plecată în vacanţă pentru mai multe săptămâni în perioada inundaţiilor catastrofale din vara anului 2021 – n.red.)
Însă aceste erori înseamnă și o slăbire a noului cabinet federal.
Controversele din jurul Guvernului, lansat în decembrie, nu sunt noi. Una dintre acestea îl vizează pe ministrul federal al Sănătății, Karl Lauterbach, care, la început de mandat, era considerat un salvator în lupta împotriva pandemiei. El a fost însă pus la pământ și slăbit în această luptă, inclusiv din cauza comunicării sale neobişnuite.
Imagine afectată
Mai evidente sunt problemele de imagine ale colegei sale de partid, Christine Lambrecht, care, în calitate de ministru al Apărării, a devenit veriga slabă a Cabinetului Olaf Scholz, cel târziu odată cu agresiunea rusească împotriva Ucrainei.
Niciodată de la sfârșitul Războiului Rece, niciodată din 1945 încoace, pacea în Europa nu a fost atât de periclitată ca acum, niciodată politica de securitate în cooperarea dintre vestul și estul Europei în cadrul UE și NATO nu a fost atât de importantă ca acum - iar ministrul responsabil pentru Bundeswehr, armata federală, face o figură tot mai slabă.
Cele 5.000 de căști de protecție pe care le-a anunțat cu generozitate Ucrainei la scurt timp după începerea conflictului vorbesc de la sine. Acest gest a fost urmat de alte dezbateri privind livrările de arme. Până acum, când se vorbește de furnizarea de echipamente grele.
Dezamăgire în rândul partenerilor și aliaților
Aceste tergiversări și ezitări slăbesc reputația Germaniei și încrederea vecinilor săi. În prima sa declarație guvernamentală de la mijlocul lunii decembrie, cancelarul Scholz a subliniat responsabilitatea specială a Germaniei "pentru succesul unei Europe suverane".
Invazia rusă în Ucraina a fost urmată de discuții despre "momentul de cotitură", respectiv anunțul privind fondul special de 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr. Germania este "la dispoziția prietenilor și aliaților noștri", a spus cancelarul.
Dar ce fac prietenii și aliații? Ei sunt nedumeriți și dezamăgiți. Ministrul Apărării nu este familiarizat cu portofoliul pe care îl deține. Cancelarul, care a promis că își va asuma conducerea, rămâne mai degrabă enigmatic.
În Germania și pe plan internațional, liderii ecologiști Robert Habeck și Annalena Baerbock, care recunosc gravitatea situației și acționează în consecință, se bucură de cea mai bună reputație.
Nu însă și liberalii, care le prezintă ecologiștilor și social-democraților, cei doi parteneri de coaliție, un concept de libertate totuși cam strict, fie că-i vorba despre lupta împotriva pandemiei ori a prețurilor excesiv de ridicate la carburanți.
Nici social-democrații nu stau prea bine. Cancelarul, ales din rândurile lor, a promis putere de conducere, dar tocmai aceasta îi lipsește. Or, în actuala situație internațională, acest lucru este neliniștitor.
Unde este conducerea?
Toate acestea fac parte din dezbaterea privind viitoarea decizie de personal a lui Scholz. Cancelarul, care cu câteva ore înainte de demisia Annei Spiegel a subliniat că între el și ministrul Familiei există o colaborare bazată pe încredere. Probabil că și cooperarea cu ministrul Apărării tot pe încredere se bazează.
Mandatul de patru luni al lui Spiegel nu este nicidecum cel mai scurt mandat al unui membru al guvernului federal. Nedoritul record îi aparține politicianului creștin-democrat Franz Josef Jung, care, în 2009, a demisionat din funcția de ministru federal al muncii după 33 de zile.
Atunci, la fel ca acum, o astfel de demisie timpurie și neobișnuită slăbește Cabinetul și activitatea Guvernului.
Christoph Strack