Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri, la Chișinău, că Republica Moldova poate conta pe ajutorul României. Iohannis a fost însoțit de premierul Nicolae Ciucă.
Discuțiile cu omologii moldoveni s-au axat ”asupra consecințelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte”, a spus Iohannis.
Șeful statului român a spus că va solicita în continuare întărirea Flancului Estic al NATO, astfel încât să nu fim vulnerabili, dar va cere și garanții pentru Republica Moldova.
”Acest război în Ucraina se poartă lângă Flancul Estic al NATO şi al UE. Noi suntem pe Flancul Estic, noi suntem lângă Marea Neagră şi ştim că din Marea Neagră a fost lansat atacul rusesc asupra părţii sudice a Ucrainei. Marea Neagră nu este de pe acum o teorie că ne trebuie strategie (...) este o concluzie care rezultă din realităţile din teren”, a declarat Iohannis.
Potrivit acestuia, Flancul Estic trebuie întărit echilibrat.
”În speţă, partea sudică mai ales spre Marea Neagră trebuie să fie la fel de bine apărată ca şi partea nord din zona baltică. Voi solicita în continuare o prezenţă aliată suplimentară şi întărită pe partea noastră a Flancului Estic, pentru a putea să facă ceea ce ne spune doctrina NATO – o prezenţă puternică care descurajează, cam despre asta vorbim.
Noi nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim un război cu nimeni, dar nici nu putem să tolerăm să fim slabi şi să fim atacaţi în partea vulnerabilă a Flancului Estic. Vom solicita în continuare întărirea şi creşterea capacităţii de apărare”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
Acesta a explicat că acestea sunt lucrurile pe care le va transmite la Summit-ul extraordinar NATO de la Bruxelles, la care va participa și președintele american Joe Biden.
”Și pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunității noastre europene și euroatlantice. În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei președinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităților Republicii Moldova, precum și pentru mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina.
Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate și umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetățenii Republicii Moldova”, a afirmat președintele României.
Război în Ucraina, Ziua 21 - Vezi desfășurarea evenimentelor
Despre aderarea R. Moldova la UE
Potrivit președintelui, România face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții viabile și avantajoase, în interesul Republicii Moldova.
„Ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina. Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită. Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova.
Noi știm din propria noastră experiență că drumul către integrarea europeană nu este deloc ușor. Dar fiecare drum, oricât de lung și greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea și înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova față de valorile europene, față de construirea unui stat de drept și a unei societăți democratice și echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chișinău. Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova și acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor. Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chișinău, sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără afectarea parcursului său pro-european”, a mai spus Klaus Iohannis, potrivit Mediafax.
Asistență pentru R. Moldova
Iohannis a adăugat că, de la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova.
„Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență. De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistența cuvenită și necesară. Am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână”, afirmă Klaus Iohannis.