Refugiații din Ucraina ar putea fi primiți în UE pentru 3 ani. E posibil să vină milioane de oameni

Refugiații din Ucraina ar putea fi primiți în UE pentru 3 ani. E posibil să vină milioane de oameni
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Miniştrii de Interne din UE au susţinut cu o largă majoritate, duminică, planul de a acorda protecţie temporară ucrainenilor care fug de ofensiva rusă, al căror număr ar putea fi de „milioane”.

Până în prezent, 300.000 de ucraineni au sosit în UE, potrivit Comisiei Europene, dintre care jumătate în Polonia, potrivit Varşoviei.

Miniştrii, care au avut o reuniune de urgenţă, au discutat despre posibilitatea de a le oferi protecţie temporară acestor ucraineni, recurgând la o directivă din 2001, care le-ar permite să stea şi să lucreze până la trei ani în UE.

„Am constatat o foarte mare majoritate, pentru ca noi să putem folosi această posibilitate foarte repede”, a declarat ministrul francez Gerald Darmanin, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, într-o conferinţă de presă după reuniune.

Majoritatea ucrainenilor care sosesc au paşapoarte biometrice şi pot sta fără viză timp de 90 de zile în UE, dar trebuie să fim pregătiţi pentru ceea ce se va întâmpla după această perioadă, a subliniat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, afirmând că trebuie să fim pregătiţi pentru „milioane” de sosiri.

Ea a precizat că majoritatea ucrainenilor care au fugit în UE stau la rude şi că un „număr limitat” au solicitat azil.

Aceştia se îndreaptă spre ţări care găzduiesc deja o populaţie mare de etnici ucraineni, printre care Polonia, Italia, Portugalia, Spania, Germania şi Cehia.

„Cred că este timpul să activăm Directiva privind protecţia temporară”, a spus ea.

Acest sistem, care a fost introdus ca răspuns la conflictul din fosta Iugoslavie, dar care nu a fost niciodată utilizat, prevede acordarea de protecţie temporară în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, precum şi măsuri de împărţire a sarcinii de primire a acestor persoane între ţările UE.

Această protecţie temporară conferă drepturi echivalente în toate statele membre, inclusiv dreptul la muncă, a precizat comisarul.

Utilizarea acestei directive a fost solicitată în special de Belgia. Ne aflăm într-un „moment istoric pentru Uniunea Europeană, un moment în care trebuie luate decizii curajoase”, a declarat Sammy Mahdi, secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie.

Această propunere trebuie să fie aprobată de o majoritate calificată în Consiliu, adică de cel puţin 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE.

În cadrul reuniunii, marea majoritate a miniştrilor au luat cuvântul pe această temă şi majoritatea au fost foarte favorabili, a declarat comisarul, adăugând că unii s-au întrebat, totuşi, dacă nu ar trebui să mai aşteptăm.

Johansson pregăteşte o propunere de activare a acestui mecanism, care va fi prezentată la următorul Consiliu al miniştrilor de Interne, programat pentru joi.

Gerald Darmanin a declarat că adoptarea propunerii va fi pe ordinea de zi şi că până atunci va contacta ţările care au exprimat „rezerve”.

Aproximativ 368.000 de refugiaţi au fugit din calea luptelor din Ucraina de la începutul invaziei ruseşti joi, potrivit ONU. Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) estimează că o agravare a conflictului ar putea împinge „până la 5 milioane de persoane să fugă” din Ucraina.

Ylva Johansson va vizita, luni dimineaţă, frontiera româno-ucraineană, pentru a evalua nevoile, iar apoi frontiera slovacă.

UE trebuie să se pregătească pentru o criză umanitară de „proporţii istorice” în Ucraina, a avertizat şi comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. „Asistăm la ceea ce ar putea deveni cea mai mare criză umanitară de pe continentul nostru din ultimii mulţi, mulţi ani”, a adăugat el.

Lenarcic a precizat că, din 2014 (când Crimeea a fost anexată), UE a furnizat Ucrainei în medie 25 de milioane de euro pe an sub formă de ajutor umanitar.

„Având în vedere creşterea exponenţială a nevoilor, am decis mai mult decât să triplăm această alocare, la 90 de milioane de euro, care va fi contribuţia noastră la iminentul apel de urgenţă al ONU”, a spus el.

ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇