Spre deosebire de Gabriela Firea, Nicușor Dan achită la timp facturile pentru termoficarea centralizată. Marea problemă este că în curând se vor termina banii.
Din cauza scumpirilor explozive la gaze naturale (principalul combustibil folosit pentru producerea de agent termic, în București – n.red.), a crescut mult și prețul local al gigacaloriei (Gcal).
Mai exact, până prin toamnă, gigacaloria costa, în București, în jur de 504 lei. Ulterior, însă, pentru ultimele luni din 2021, prețul a ajuns la 980 de lei. Și a scăzut ușor, apoi, la 860 de lei, de la 1 ianuarie, odată cu reducerea TVA la activitatea de distribuție a agentului termic.
Din acest preț al Gcal, bucureștenii plătesc doar 163 de lei, așa cum a stabilit Consiliul General al Municipului București (CGMB) în urmă cu peste 10 ani, prin Hotărârea 141/27.07.2011.
Diferența de preț o acoperă Primăria Capitalei, prin subvenție.
În acest an, din cauza scumpirii Gcal, Termoenergetica SA a transmis Primăriei Municipiului București (PMB) că nu mai poate furniza agent termic cu subvenție de circa 1 miliard de lei (ca în 2021), ci are nevoie de nu mai puțin de 2,21 de miliarde de lei.
Nicușor Dan a spus că, doar din banii primăriei pe care o conduce, nu are cum să asigure asemenea sume. Și a propus o serie de soluții.
Spre exemplu, a solicitat 1 miliard de lei de la Guvern. Dar n-a primit niciun ban.
În paralel, în baza unui calcul realizat de un consilier general USR, Nicușor Dan a propus creșterea sumei pe care o plătește populația pentru gigacalorie cu aproximativ 70%, de la 163 de lei la circa 283 de lei.
USR și PNL nu s-au înțeles asupra acestei scumpiri, așa că ea n-a mai avut loc nici până astăzi.
Potrivit surselor spotmedia.ro, după câteva luni în care nici măcar n-au mai ridicat problema prețului gigacaloriei la populație, acum consilierii generali ar negocia din nou pe marginea ei. Dar n-au ajuns încă la un acord.
În tot acest timp, facturile curg. Și, spre deosebire de Gabriela Firea, Nicușor Dan le plătește la timp.
În urmă cu 2 săptămâni, primăria a plătit 42,5 milioane de euro la Termoenergetica
În ianuarie 2022, Termoenergetica SA i-a trimis PMB factura pentru încălzirea centralizată a populației din Capitală din luna noiembrie a anului trecut.
Bucureștenii au consumat, în noiembrie, 368.399 Gcal, în valoare totală de 270.694.788 de lei. Din această sumă, oamenii aveau de plată doar 60.058.452 de lei.
Restul sumei – adică 210.636.336 de lei (echivalentul a circa 42,5 milioane de euro!) – trebuia achitată de Primăria Generală.
E o sumă uriașă pentru încălzirea unui oraș într-o lună de toamnă, în care nici măcar n-a fost frig.
Dar Nicușor Dan a plătit factura la timp.
„Această valoare a fost achitată integral în data de 11 februarie 2022”, a transmis Termoenergetica SA, la solicitarea spotmedia.ro.
Dar nici bine n-a plătit primăria respectiva factură împovărătoare, că s-a ales cu alta și mai mare.
„Pentru luna decembrie 2021, Compania Termoenergetica a facturat clienților casnici o cantitate de 439.574 Gcal.
Din contravaloarea cantității de 439.574 Gcal, consumatorii casnici achită o sumă de 71.663.749,22 lei inclusiv TVA (la prețul de 163,03 lei/Gcal inclusiv TVA).
Diferenţa dintre prețul total de producere, transport, distribuție și furnizare și prețul suportat de consumatorii casnici este acoperită cu sume din bugetul local.
Pentru luna decembrie 2021, diferența de preț ce trebuie achitată din bugetul local este de 232.872.241,62 lei inclusiv TVA”, a mai transmis Termoenergetica SA, la solicitarea spotmedia.ro.
Cu alte cuvinte, pentru luna decembrie, Nicușor Dan trebuie să achite o subvenție de 47 de milioane de euro! Și e de așteptat ca facturile pentru lunile ianuarie și februarie să fie similare.
Momentan, nu e foarte clar pentru cât îi vor ajunge Primăriei Generale banii pentru a plăti. În proiectul de buget al instituției pentru anul 2022 - care ar putea fi adoptat la începutul lunii martie - sumele pentru subvenționarea termoficării sunt similare cu cele de anul trecut, când cuantumul subvențiilor era la jumătate.
....
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: Centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA. Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.
Pierderile din acest sistem sunt uriașe. Și contribuie și ele la prețul împovărător al gigacaloriei.