Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat pozitiv, vineri, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Au fost 11 voturi pentru și 8 împotrivă, avizul consiliului, care este consultativ, fiind dat fără observații.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a emis o declarație în care salută votul din CSM.
”Salut votul dat, astăzi, în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizarea favorabilă a proiectului de Lege pentru desfiinţarea SIIJ! Mulţumesc tuturor membrilor CSM, indiferent de poziţiile exprimate şi votul acordat, pentru participarea la dezbatere şi procedura de vot. Voi continua să lucrez cu Consiliul pentru adoptarea cât mai rapidă, în acest an, a proiectelor legilor Justiţiei şi abordarea celorlalte probleme stringente aflate pe agenda Justiţiei. Nu în ultimul rând, mulţumesc aparatului tehnic al Ministerului Justiției pentru eforturile depuse, ca întotdeauna”, e declarația remisă SpotMedia de ministrul Justiției.
Predoiu a declarat vineri că nu a fost de acord cu unele afirmaţii făcută în cadrul şedinţei CSM, în special cu aceea că SIIJ va fi reînfiinţată sub o altă formă.
“Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”, a precizat ministrul Justiţiei.
El a precizat că proiectul privind desfiinţarea SIIJ a mai primit aviz negativ din partea CSM, iar consecinţa a fost blocarea sa în Parlament de patru ani.
“A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată.
Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (...) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul Justiţiei, potrivit News.ro.
El a precizat că esenţialul este să se demonstreze maturitate, să fie depăşit momentul şi fie închisă această discuţie legată de desfiinţarea SIIJ.
“Dincolo de aspecte tehnice şi punctuale am extras şi nişte concluzii într-un limbaj mai puţin academic, colocvial şi îmi cer scuze pentru asta şi vă citesc câteva: 'SIIJ nu e bun', 'DNA nu e bun', 'DNA e bun, vrem desfiinţarea SIIJ', 'nu vrem desfiinţarea SIIJ', 'nu e bine că plenul numeşte procurori', 'nu avem încredere în procurorii care vor decide ce şi cum în aceste proceduri', 'vrem să fim garantul independenţei, dar să nu-i controlăm independenţa'. Cum aş putea eu să redactez un proiect de lege care să fie votat unanim de către Consiliu? Imposibil.
Şi atunci dintr-o pleiadă de obiective pe care le ai la dispoziţie îţi selectezi pe cele esenţiale şi esenţialul şi pentru Executiv şi pentru Legislativ, şi pentru sistem şi în mod particular pentru CSM, esenţialul este să demonstrăm maturitate, depăşim acest moment şi să închidem această discuţie care altfel va bloca în loc sistemul judiciar ani de zile, cum deja s-a demonstrat, patru ani. Nu e în optica mea să mai zăbovim nici măcar o zi, cu tot respectul pentru tot ce aţi spus, vă cer votul pentru acest proiect”, a fost discursul lui Predoiu în fața Consiliului.
Ce urmează după desființarea SIIJ
Predoiu a anunţase, pe 21 ianuarie, că a pus în dezbatere publică proiectul.
Predoiu a explicat, într-o conferinţă de presă, că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
"Pentru investigarea infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM.
Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel", a indicat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel - de către prim-procurorii acestor structuri.