Ce e bine, ce e rău în proiectul de desființare a SIIJ. Cel mai mic numitor comun

Ce e bine, ce e rău în proiectul de desființare a SIIJ. Cel mai mic numitor comun

Vestea bună e că SIIJ va fi desființată și încetează imunitatea de facto a magistraților. Vestea rea este că prin formula agreată în coaliție nu se revine la competențele DNA.

Se putea reveni? Așa cum a rezultat din votul poporului în 2020, nu se putea, nici în fosta, nici în actuala coaliție. Din votul popular a rezultat o majoritate de partide care s-a opus întotdeauna formulei maximale și au fost votate de popor că atare.

Este bună forma propusă acum de MJ? Este mai bună decât menținerea SIIJ și mai rea decât cea ratată anul trecut. Așadar, cel mai mic numitor comun posibil acum.

Asta ar fi pe scurt concluzia proiectului de desființare a SIIJ anunțat vineri de ministrul Justiției.

De ce este vitală desființarea SIIJ? Cea mai mare problemă generată de această secție nu mai era hărțuirea magistraților, ci blocarea dosarelor preluate de la alte structuri și faptul că era complet ineficientă în materie de corupție. Magistratura devenise sat fără căini, o imunitate de facto în materie de corupție extrem de periculoasă.

Soluția ideală ar fi fost revenirea la situația anterioară înființării SIIJ, status quo ante, corupția magistraților la DNA, crima organizată a magistraților la DIICOT, restul faptelor la secția de urmărire penală și criminalistică (SUPC) din PÎCCJ sau la Parchetele Curților de Apel (PCA), în funcție de rangul magistratului în cauză.

Dar ca să adopți această soluție, ea trebuia votată în Parlament. Și, cum spuneam, în 2020 nu a fost votată de popor o majoritate care să susțină așa ceva. PSD, UDMR, AUR, adică majoritatea, s-a opus explicit și asumat soluției maximale.

O soluție tot imperfectă, dar extrem de aproape de ideal, a fost la un pas de adoptare în vara anului trecut, când coaliția s-a înțeles să facă sesiune extraordinară pentru ea. Forumula trecuse deja de Camera Deputaților și prevedea revenirea la situația anterioară, deci inclusiv la DNA, dar condiționat de avizul CSM pentru începerea urmăririi penale a magistratului.

“Acel compromis nu a fost ideal, dar nici un capăt de țară, un compromis de conjunctură că să trecem desființarea SIIJ în Camera Deputaților.”, a spus despre soluția ratată europarlamentarul USR Dragoș Tudorache.

Această soluție a fost dinamitată pe cont propriu de ministrul Stelian Ion. Am scris repetat despre riscul și apoi despre prețul ratării acelui moment.

Greșelile lui Stelian Ion și miza reală a desființării Secției Speciale

De la talentatul domn Ion, la palma dlui Cioloș

Ceea ce propune acum MJ este cu mult mai departe de ideal.

Nu este SIIJ 2.0, pentru că nu este creată nicio nouă structură de parchet. În cadrul SUPC și PCA-urilor vor exista, cum existau și în cadrul DNA, procurori anume desemnaţi pentru anchetarea magistraților. În cadrul SUPC vor exista 12 procurori care se vor ocupa de infracţiunile săvârşite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ, de procurorii PÎCCJ, de judecătorii Curților de Apel și de procurorii PCA.

La nivel PCA-urilor vor exista 30 de procurori care vor ancheta judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe. Ei vor fi propuși de Procurorul general PÎCCJ respectiv procurorii generali PCA din rândul procurorilor care deja lucrează în acele unități de parchet cu respectarea unor condiții. Între ele: 15/12 ani vechime și experienţă profesională semnificativă, evaluată în funcție de dosarele instrumentate.

Așadar diferențele majore față de non-magistrați sunt:

-Procurorii care se vor ocupa de magistrați vor fi selectați dintre cei care există deja în SUPC și PCA-uri.

-În cazul magistraților dispare competența specială a parchetelor specializate – DNA și DIICOT.

E bine că dispare exclusivitatea unei unități centrale, care și să fi fost performantă, nu avea cum să acopere tot teritoriul României. Deci nu va mai exista o imunitate de facto a magistraților.

E rău că fapte care prespun o specializare nu vor fi anchetate de procurori specializați.

Deficiența lipsei specializării se dorește compensată cu una dintre condițiile pentru procurorii care vor prelua dosarele magistraților la nivel de PCA și SUPC: “au o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate acestora ori a infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni”

Care va fi echilibrul între bine și rău va arăta funcționarea practică a noii formule. Șefa SUPC, Denisa Cristodor, este unul dintre cei mai muncitori și respectați procurori din România, dar este o greșeală evaluarea unei soluții în funcție de persoanele care ocupă temporar o funcție.

Va funcționa practic? Rămâne de văzut. În acest moment, formula aceasta ar fi de dorit să fie adoptată, pentru ca SIIJ să ajungă unde îi e locul, adică la coșul de gunoi al istoriei justiției. Iar dacă există o majoritate populară nemulțumită de ea, ar fi bine să se mobilizeze la vot cu prima ocazie pentru a genera o majoritate parlamentară care să voteze revenirea la competențele speciale și pentru magistrați.