- Toate echipele care au jucat la București au intrat în conflict cu forul european.
- Italianul care a salvat trofeul Cupei Mondiale de naziști se temea încă din 1958 că un turneu final va pune în pericol pacea de pe continent.
- Cum s-a încheiat confruntarea naționalistă dintre un sârb care joacă pentru Austria cu un albanez care joacă pentru Macedonia de Nord.
- Ronaldo are treabă cu sticlele de Coca-Cola spre iritarea oficialilor care nu vor să streseze sponsorii.
- Viktor Orban nu îngenunchează și încearcă să profite politic că-n Ungaria nu mai e pandemie.
- Scoțienii îi acuză pe englezi că au provocat Brexit-ul.
EURO 2020 se desfășoară în 2021, fiind amânat un an de epidemia care a făcut ravagii pe continent.
Meciurile au loc în 11 orașe, iar echipele naționale, cu jucători obosiți, veniți după campionate lungi, cu un program nesigur și multe meciuri fără spectatori, fac tot ce pot pentru ca spectacolul să continue.
Dar turneul final e măcinat de incidente, dispute, frustrare, proteste și luări de poziții ale liderilor guvernelor care au politizat competiția.
Într-o ședință extrem de tensionată care a avut loc la Stockholm în anul 1958, Ottorino Barassi, legendarul președinte al Federației Italiene de Fotbal, s-a opus zgomotos organizării unui turneu final european.
La vremea respectivă, Barassi se temea de o explozie de ură între suporterii naționaliști din țările care abia ieșiseră din război. Oficialul, care a fost printre organizatorii primelor cupe mondiale, considera că rănile Europei nu se vindecaseră după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar un turneu european de fotbal n-ar face decât să încetinească procesul complicat de reconciliere.
Ottorino Barassi știa ce spune, el fiind cel care, pe tot parcursul războiului, a apărat Cupa Jules Rimet (trofeul care ajunge la echipa campioană mondială) cu prețul vieții, ascunzând-o sub pat de frica naziștilor.
Cu toată opoziția lui, la primul campionat european au luat startul 17 echipe care au jucat calificări timp de doi ani, iar în 1960, la Paris, a avut loc primul turneu final la care au participat patru echipe: Uniunea Sovietică, Iugoslavia, Cehoslovacia și gazda, Franța. A câștigat URSS care a învins, în finală, Iugoslavia cu 2-1.
Temerile lui Otto Barassi nu s-au împlinit atunci.
Un turneu care era să se sfârșească înainte de-a începe
Fragmentatul EURO 2020, care se desfășoară în această perioadă, e unul dintre cele mai politizate campionate din istorie.
De la jucători suspendați pentru semne rasiste, la dispute pe inscripțiile de pe tricouri, la jucători care intră în conflict cu sponsorii, echipe care protestează împotriva discriminării și lideri politici care-i critică, toate acestea s-au petrecut într-un ritm amețitor, competiția neajungând nici măcar la jumătatea perioadei de desfășurare.
Când Michel Platini, în 2012, a venit cu ideea, considerată de unii, la acea vreme, nebunească, de a organiza un turneu final de campionat european în mai multe orașe, pandemia nu era decât un efect al imaginației unor scriitori și regizori de film.
După un an și jumătate de restricții, de jucat fotbal cu stadioanele goale, de mii de teste suportate de jucători, de îmbolnăviri, întreruperi și amânări de partide, etape și campionate, turneul european programat pentru anul trecut, dar care se desfășoară în 2021, pare un animal scăpat din cușcă pornit să consume jucători, antrenori, arbitrii, spectatori și telespectatori deopotrivă.
În 12 iunie, a doua zi de la debutul turneului, infarctul petrecut pe teren al jucătorului danez Christian Eriksen era să pună capăt fotbalului. Faptul că echipa medicală i-a salvat viața a însemnat și salvarea campionatului.
“Incidentul lui Christian Eriksen a fost dramatic și trist. Am obținut un rezultat bun, dar ne vom aminti mult timp de încercarea prin care a trecut Eriksen. Înainte de reînceperea partidei le-am spus jucătorilor că le înțeleg sentimentele. Am spus doar să încerce să se concentreze pe joc atât cât pot. Am înțeles că nu a fost ușor”, a declarat după meci antrenorul Finlandei Markku Kanerva.
După prăbușirea lui Eriksen, meciul Finlanda - Danemarca a fost întrerupt câteva ore, iar la reluare, echipa antrenată de Kanerva a câștigat cu 1-0.
Ciocnirile balcanice de la București
România a fost gazda Grupei C a turneului final. Pe Arena Națională din București s-au desfășurat două meciuri, Austria - Macedonia de Nord și Ucraina - Macedonia de Nord, urmând ca în data de 21 iunie să se desfășoare și partida Austria - Ucraina, dar și o optime de finală, în 28 iunie.
La meciul din 13 iunie, Austria - Macedonia de Nord (3-1), Marko Arnautovici, jucător austriac născut în Serbia, fost atacant al lui West Ham United, îi face un semn cu mâna care, în Albania, înseamnă o jignire adusă mamei oponentului său Ezgjan Alioski, care juca în naționala Macedoniei, având rădăcini albaneze.
UEFA acceptă plângerea făcută de reprezentanții lui Alioski și Arnautovici este suspendat pentru un meci.
“Aș vrea să spun un lucru foarte clar. Nu sunt rasist! Am prieteni în aproape fiecare țară și susțin diversitatea. Toți cei care mă cunosc sunt conștienți de asta”, a declarat jucătorul în fața reporterilor.
Tot după această partidă, Guvernul Greciei a trimis o adresă în care protestează față de faptul că pe tricourile echipei Macedonia de Nord, apar inițialele FFM (Federația de Fotbal a Macedoniei) ceea ce înseamnă o încălcare a tratatului din anul 2018, în care Grecia a acceptat numele statului vecin strict ca “Macedonia de Nord” pentru a se diferenția de provincia cu același nume de pe teritoriul statului elen.
Reprezentanții UEFA au respins plângerea Greciei pe motiv că “UEFA folosește denumirea de Federație de fotbal din Macedonia de Nord în toate comunicările sale oficiale și a adaptat terminologia relevantă în consecință, inclusiv în statutele UEFA și în ceea ce privește UEFA Euro 2020”, se arată în răspunsul oficial.
Când Ronaldo bea apă și Ucraina enervează Rusia
O altă dispută politică de la acest campionat european a fost între Rusia și Ucraina.
Pe tricourile naționale ale acesteia din urmă era desenată harta țării care include și Peninsula Crimeea, un teritoriu anexat de Rusia în 2014, împreună cu mesajul: Glorie Ucrainei!
Moscova a considerat harta și mesajul drept provocatoare și s-a plâns forului fotbalistic continental. UEFA a decis ca sloganul să fie scos, dar harta să rămână.
Doar în Grupa C, găzduită de România, au fost trei incidente diplomatice, arbitrate de UEFA. Dar n-au fost singulare, fiind prezente în aproape fiecare din cele șase grupe.
Suporterii germani au huiduit imnul Franței. Apoi, forul continental a fost pus în mare dificultate de reacția fotbalistului portughez Cristiano Ronaldo care, la conferința de presă, a mutat sticlele de Coca Cola, cerându-le celor prezenți și telespectatorilor “să bea apă”, nu băutura răcoritoare.
Coca-Cola a investit aproape 2 miliarde de euro în bugetul de organizare și premierea echipelor de la Campionatul European. Fiecare echipă dintre cele 24 calificate va primi 9,25 de milioane de euro, iar pentru fiecare victorie încă 1,5 milioane, în timp ce pentru un egal, premiul va fi de 750.000 de euro.
La acești bani se adaugă alte bonusuri, în funcție de nivelul la care se ajunge în competiție.
Echipa câștigătoare a turneului, în funcție de numărul de victorii, poate câștiga maximum de 34 de milioane de euro.
După gestul lui Ronaldo, UEFA a atenționat jucătorii să nu mai intre în conflict cu sponsorii competiției, ei fiind plătiți din acești bani.
La toate acestea se adaugă confruntările vechi de pe teritoriul Marii Britanii, între scoțienii și englezi sau între galezi și englezi.
Scoțienii au lăsat munți de gunoaie în Londra după meciul desfășurat în 18 iunie, dar nu s-au înregistrat incidente violente.
Ostilitatea dintre Scoția și Anglia este întețită de disputa din jurul Brexit-ului. Scoțienii, într-o proporție mare, n-au vrut să părăsească Uniunea Europeană și îi învinovățesc pe englezi pentru ieșirea din comunitate și neajunsurile generate.
De ce nu îngenunchează Viktor Orban?
Liderul conservator și autoritar al Ungariei nu putea să lipsească din peisaj.
Acesta a criticat în dese rânduri echipele care îngenunchează la Euro 2020, înainte de startul partidei, în semn de solidaritate cu mișcarea împotriva rasismului “Black Lives Matter”.
“Noi, ca unguri, nu vedem asta ca pe o responsabilitate, (...) În ce privește această povară, noi, care nu am fost proprietari de sclavi, nu îi putem ajuta, fiind inutil să facă acest gest pe terenurile de fotbal”, a declarat Viktor Orban, fiind citat de presa maghiară.
La Euro 2020, echipele care aduc sau au adus un omagiu mișcării pentru drepturile cetățenilor de culoare sunt: Anglia, Scoția, Elveția, Belgia și Țara Galilor.
Peste toate aceste dispute politice și comerciale care s-au rostogolit în paralel cu confruntările sportive, pandemia stăpânește întreaga scenă.
De la numărul de spectatori care au acces pe teren, la purtarea măștii și modul dificil în care se face accesul, până la interminabile dispute între oficiali în ce privește politicile sanitare pe care UEFA le vrea unitare pentru toate stadioanele, în timp ce guvernele naționale urmăresc exclusiv protejarea propriilor cetățeni.
Reprezentanții UEFA au amenințat că semifinalele și finala EURO 2020 nu se vor mai desfășura pe stadionul Wembley, dacă guvernul britanic nu schimbă condițiile de intrare în țară pentru străini.
În acest moment, orice turist care vine dintr-un stat aflat în zona galbenă sau roșie, indiferent dacă e vaccinat sau nu, trebuie să stea în carantină, pe banii lui, timp de zece zile.
Aceste condiții vor duce la desfășurarea celor mai importante și urmărite meciuri ale turneului, practic, fără spectatori pentru că majoritatea țărilor din Europa se află în zona galbenă și roșie de alertă pandemică.
“Vom vorbi cu UEFA despre ceea ce își doresc și vom vedea dacă putem face unele schimbări rezonabile. Dar prioritatea noastră rămâne siguranța cetățenilor”, a declarat Boris Johnson pentru reporterii din Marea Britanie.
Dacă guvernul britanic nu va lua repede o decizie, reprezentanții UEFA au anunțat că meciurile vor fi mutate pe stadionul din Budapesta.
În Ungaria, peste 55% din populație a fost vaccinată cu cel puțin o doză, iar numărul de noi infectări zilnice a scăzut la sub o sută. Guvernul a ridicat aproape toate restricțiile, iar pe stadion accesul publicului nu este limitat.
O schimbare de atitudine printre sportivi, care se implică tot mai mult în societate, rasismul, tensiunile interetnice, Brexit-ul, dar și criza provocată de pandemie au transformat Campionatul European într-un teritoriu de controverse și ciocniri politice noi atât pentru UEFA cât și pentru opinia publică.
Îngrijorarea lui Ottorino Barassi, oficialul italian, care susținea că un campionat european reprezintă un eveniment ce deteriorează pacea de pe continent, s-a materializat 60 de ani mai târziu.
