Pe lângă liderii celor nouă state, la Summit-ul B9, organizat de România, a participat și Joe Biden, președintele SUA, dar și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Discuțiile s-au desfășurat în format online din cauza restricțiilor generate de pandemie.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Iulian Fota, directorul general al Institutului Diplomatic Român, a descris semnificația evenimentului de la București în contextul noii crize din Orientul Apropiat.
Confruntările din Israel continuă și devin tot mai complicate. În multe orașe se înregistrează ciocniri stradale între grupări israeliene și arabe, iar operațiunile militare sunt în plină desfășurare.
Orientul Mijlociu, zonă de vecinătate pentru România
Iulian Fota: “Cred că din punct de vedere geopolitic trebuie să operăm și noi niște schimbări.
Chiar dacă proximitatea geografică e alta față de Balcani, Ucraina sau Europa Centrală, până la Tel Aviv sunt 2.000 de kilometri.
Trebuie să acceptăm ideea că Orientul Mijlociu a devenit o regiune de vecinătate pentru noi.
Nu e atât de apropiată geografic, dar sunt multiple legături între România și țările din zonă.
Deci orice se întâmplă acolo grav, serios, care generează o undă de șoc, trebuie și la noi să fie urmărită atent pentru că 2.000 de kilometri, într-o situație de o complexitate atât de mare, nu reprezintă nimic”.
SUA au interese în Europa Centrală
Iulian Fota: “Participarea președintelui american Joe Biden la Summit-ul B9, găzduit de președintele Klaus Iohannis la București, e un compliment pentru România și Polonia.
Această inițiativă, formată din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia, este rezultatul unei colaborări foarte strânse dintre București, locul unde în anul 2015 a avut loc prima întâlnire, și Varșovia.
Trebuie amintit faptul că America a avut în mod constant o preocupare politică pentru Europa Centrală.
Nu e vorba numai despre această participare, de Formatul B9, să ne amintim că inițiativa “Trei Mări” este un proiect central-european dezvoltat cu puternic sprijin american.
În acest caz, chiar și know-how-ul inițiativei a venit dinspre cercuri academice americane.”
Buna vecinătate, prevăzută în Constituția României
Iulian Fota: “Nu trebuie să pierdem din vedere elementul de securitate al Summit-ului B9.
România ar fi încercat, în orice situație, să colaboreze cu statele din estul și centrul Europei.
Uitați-vă în Constituția noastră, în ea există o referință clară (articolul 10) la buna vecinătate ca principal comportament de politică externă pentru țara noastră.
Din păcate, din cauza acestei politici agresive și ostile față de Occident a Rusiei, suntem obligați, astăzi, să dăm și o dimensiune de securitate cooperării central-europene.
Formatul B9 este unul dedicat problemelor de securitate din zonă. În acest moment, toate cele nouă state membre au probleme de securitate într-o măsură mai mare sau mică.
România, măcar, nu are graniță comună cu Rusia și din acest punct de vedere e mai avantajată.
Țările baltice și Polonia au o situație mai complicată, cel puțin terestru, în comparație cu România”.
America e mai selectivă în ce privește problemele globale
Iulian Fota: “Toți se simt amenințați de aceste războaie neconvenționale, hibride, pe care Rusia le duce cu o mare intensitate.
Cred că America va fi mai selectivă în ce privește implicarea și administrarea crizelor internaționale. Nu cred că mai are nici sprijinul public de altădată, iar problemele de pe agenda globală au crescut în complexitate.
Vom avea o Americă mai selectivă, dar nu în ce privește NATO și Uniunea Europeană. Aici semnele sunt încurajatoare.
La Summit-ul NATO care va avea loc la Bruxelles, în 14 iunie 2021, pe lângă Rusia și provocările ei la adresa alianței, va exista și o temă de interes maxim cu privire la China. E o țară necunoscută pentru foarte multă lume.
China are și ea vulnerabilități. De exemplu, zilele trecute a devenit publică informația cu scăderea demografică din această uriașă țară și implicațiile profunde pe care le va avea.
De exemplu, îmi spunea cineva că nu are noțiunea de alianță. Nu există un astfel de concept în China.
Toți eram mici în Europa, în cultura noastră ideea de alianță este puternic înrădăcinată.
China a fost tot timpul mare, a fost tot timpul cea mai mare țară din Asia, deci ideea de alianță nu apare în gândirea strategică.”
Ce rol va juca NATO în ce privește China?
Iulian Fota: “China vrea să modeleze globalizarea după chipul și asemănarea ei.
Vor reguli specifice care să li se aplice numai lor, apropos de modul în care resping decizii ale unor instanțe internaționale.
Va exista o discuție vizavi de ce rol joacă NATO sau dacă NATO trebuie să joace vreun rol în ce privește raportarea la China. Dacă îi întrebi pe americani, ei spun că da, NATO trebuie să aibă un rol, dar încă nu se știe care e acela.
NATO are în tratat acoperirea exclusivă a spațiului european. A fost gândit în 1949 doar pentru cele două maluri ale Oceanului Atlantic și cu focus pe spațiul european. Iar acum vorbim de China care e în partea cealaltă a Asiei.
După acest eveniment B9 de la București, ar trebui să rămânem cu un sentiment de încredere în viitor. România nu e singură. Are prieteni și aliați în Europa Centrală, are o relație foarte bună cu SUA. Facem parte din NATO, o organizație pregătită în permanent ca să-și facă treabă în ce privește apărarea.”
Cel mai mare pericol? O Românie singură
Iulian Fota: “Cuvântul care începe să definească tot mai mult starea lumii de astăzi este <pericol>.
Îl găsim tot mai des folosit în documente oficiale. Cred că liderii noștri ar trebui să le spună oamenilor că facem parte dintr-un context internațional care are un grad mai ridicat de pericol pentru noi decât în trecut și să nu ne așteptăm la lucruri bune.
Mai degrabă să fim pregătiți pentru cele mai rele, dar pe de altă parte suntem pe drumul cel bun și facem ce trebuie, nu suficient, dar ce trebuie.
La nivelul relaționării cu aliații, lucrurile arată bine. E foarte important că nu suntem singuri.
