Uimitoarele opere de artă desenate adânc în catacombele peșterilor ar putea fi rezultatul privării de oxigen voite a strămășilor noștri, sunt de părere unii arheologi.
De zeci de mii de ani oamenii pictează pe pereții peșterilor. Desenele lăsate în urmă ne vorbesc despre clima, flora și fauna de atunci, dar ne oferă mai puține răspunsuri decât nasc întrebări.
Una dintre aceste întrebări este de ce preferau să facă aceste desene adânc în peșteră, departe de ieșire, unde ajungeau cu greu și era cu siguranță mai periculos, când pereții erau mari și lumină cu siguranță mai multă mai aproape de intrare.
Cercetătorii israelieni au venit însă cu o teorie: ”pictorii” străvechi preferau să se afunde adânc în peșteră tocmai pentru privarea de oxigen, arată IFL Science.
Cu siguranță luau cu ei torțe aprinse, pentru a vedea, ceea ce înseamnă că și oxigenul se termina repede. Privarea de oxigen mărea producția de dopamină, rezultând halucinațiile și experiențele în afara corpului, explică Yafit Kedar, de la Universitatea din Tel Aviv.
Se știe că tot felul de substanțe au fost folosite de pictorii peșterilor, de-a lungul timpului, de la ciuperci și până la mescalină. Nu există însă dovezi că acestea ar fi fost folosite în Europa, în perioada Paleolitului, cea studiată. E posibil, oare, ca ”artiștii” să fi obținut aceleași efecte și stări prin privarea de oxigen? Oamenii de știință cred că da.
Poate că oamenii acelor vremuri nu înțelegeau cum spațiile prost ventilate îi afectează, dar e clar că ei căutau aceste spații, că le alegeau conștient, spun oamenii de știință.
Poate considerau aceste spații mai aproape de inima Pământului, o călătorie înspre aceasta, poate le considerau niște locuri cu puteri supranaturale, cred oamenii de știință.
Te-ar putea interesa și S-a descoperit cea mai veche pictură rupestră din Australia. Ghicești ce înfățișează?
Cu siguranță teoria nu este valabilă peste tot în lume, dar există destule peșteri în vestul Europei (cel puțin 400) unde desenele sunt realizate departe de intrarea în peșteră.
În astfel de locuri, unde ei pictau, concentrația de oxigen era de sub 18%, nivelul de la care creierul e afectat în decurs de 15 minute.
Efecte mai dramatice de atât apăreau la concentrații de 14,5 %, arată simulările. Nivelul de oxigen dintr-o peșteră depindea, în mare, de înălțimea intrării. Una mai joasă de un metru însemna că această concentrație putea ajunge la 11%, se mai arată în studiu.
În plus, în multe dintre peșteri erau gaze care accentuau acest efect.
Vezi și Chipurile împăraților romani, readuse la viață cu ajutorul inteligenței artificiale