Numărul mare de centre de vaccinare pentru "esențialii" din instituțiile de forță e o consecință a unui alt privilegiu: MAI și MApN au sisteme medicale exclusive, la nivel național - Interviu

Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, recunoaște că sistemul de programare nu este perfect, iar vârstnicii și bolnavii cronici au fost vaccinați cu prioritate, dar într-o mică măsură, din cauza crizei de vaccin.
Numărul mare de centre de vaccinare pentru "esențialii" din instituțiile de forță e o consecință a unui alt privilegiu: MAI și MApN au sisteme medicale exclusive, la nivel național - <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu</span>
  • În data de 15 martie, oricine se poate înscrie pe o listă de așteptare la un centru de vaccinare;
  • În momentul înscrierii, persoanele vor primi un număr de ordine și “un interval de timp” în care ar putea fi programate;
  • Cele 4 milioane de persoane peste 65 de ani vor fi vaccinate cu prioritate, dar nu e sigur că la sfârșitul lunii mai vor fi imunizate toate, chiar dacă numărul de doze primite va crește semnificativ;
  • Disputa din jurul datelor nu are legătură cu transparența, ci cu „chestiuni tehnice”;
  • Numărul mare de centre de vaccinare speciale ale instituțiilor de forță are legătură cu faptul că acestea au rețele sanitare proprii și au fost ușor de organizat;
  • Obiectivul principal al strategiei de vaccinare nu e neapărat imunizarea unor categorii de persoane, ci un randament ridicat al utilizării dozelor;
  • Crearea unui sistem perfect de vaccinare ar fi dus la descurajarea vaccinării și la irosirea unui număr mare de doze;

Vaccinarea din România va trece la ultima etapă, cea a imunizării populației generale, dar fără să rezolve problema persoanelor în vârstă care sunt expuse la îmbolnăviri grave și la deces în urma infectării.

Într-un interviu exclusiv, Andrei Baciu, vicepreședintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare, a recunoscut că imunizarea persoanelor vulnerabile e primordială, dar strategia națională urmărește și un randament ridicat al folosirii dozelor de vaccin.

Totul despre vaccinarea din România

În data de 15 martie începe programarea pe liste de așteptare pentru întreaga populație. Avem suficiente doze pentru a susține cea de a treia etapă de vaccinare?

În acest moment, se va face o trecere de la etapa a doua la etapa a treia de vaccinare. E important de știut că dispunând de doze limitate de vaccin atunci a fost nevoie de o strategie de vaccinare care să funcționeze în trei etape.

ADVERTISING

În prima, s-au vaccinat cei care fac parte din categoria personalului medical, în accepțiunea cea mai largă. Etapa a doua prevede imunizarea persoanelor aflate în situație de risc epidemiologic, fie că e vorba de cele peste 65 de ani, fie de cele cu boli cronice, pe de-o parte, și pe de altă parte, personalul care desfășoară activități critice.

Etapa a doua va continua în paralel cu etapa a treia de vaccinare?

În data de 15 martie va exista posibilitatea ca orice persoană să se înscrie pe lista de așteptare. Și, evident, vaccinarea se va realiza, tot începând cu data de pe 15 martie, dar aici e important să explicăm cum se va întâmpla acest lucru, pentru că încă nu s-a finalizat, nu s-a epuizat etapa a doua de vaccinare.

Ne găsim în situația în care, pe alocuri, dat fiind și eterogenitatea centrelor de vaccinare la nivel național, să mai existe locuri neocupate în aceste centre.

În general, cu AstraZeneca, trebuie să spunem.

În general, noi avem trei vaccinuri și există diverse preferințe subiective, însă lucrurile se vor schimba pe măsură ce vor mai apărea și alte tipuri de vaccin.

Preferințele oamenilor se vor modifica și în funcție de informațiile științifice noi care apar. În data de 15 martie va exista această posibilitate de a te înregistra pe o listă de așteptare pentru orice centru de vaccinare, care apare în momentul respectiv în platforma de programare.

Dacă nu sunt în persoane din etapa a doua care să ocupe un loc de vaccinare în respectivul centru, sistemul va aloca locul cuiva din lista de așteptare, în ordinea înscrierii.

Să luăm un exemplu concret. De exemplu, o persoană se înscrie pe lista de așteptare la un centru din Slobozia, iar acolo află că e pe poziția poziția 57. Ce se întâmplă cu persoana de pe locul 57? Avansează în fiecare zi în funcție de numărul de vaccinuri făcute în acel centru sau, dacă vin persoane vulnerabile, bolnavi cronici, lucrători esențiali, e împinsă mai în urmă pe listă?

Pentru acest exemplu, bănuiesc că vorbim de ipoteza în care persoana care se află pe poziția 57 e din etapa a 3-a.

ADVERTISING

În acest exemplu, pentru o persoană care se află pe locul 57 în etapa a treia și nu există loc disponibil la vaccinare, să presupunem că se alocă 100 de sloturi noi de vaccinare, atunci, dacă nu există nicio persoană din etapa a doua până locul 57 sau până la locul 100, toate cele 100 de persoane vor fi programate pentru vaccinare. Dar dacă există persoane din etapa a doua până pe locul 56, acestea vor fi vaccinate cu prioritate.

Cineva care se așază pe lista de așteptare vede și persoanele din etapa a doua pe acea listă sau nu le poate vedea?

Va vedea numărul total de persoane înscrise la respectivul centru. Aici o să vedem forma, cum va arăta.

Deci pe lista de așteptare vedem doar persoanele din etapa a treia sau vedem toate persoanele înscrise la acel centru?

O să se vadă toate, pentru că asta e dorința noastră. Persoanele din etapa a doua vor avea prioritate pe aceste liste de așteptare. Ce ne dorim noi, și de aici posibilitatea de a declanșa etapa a treia, ne dorim să ocupăm toate locurile rămase libere în centrele de vaccinare, unde nu mai sunt persoane din etapa a doua care să se înscrie.

Dar ca să vă răspund la întrebare, când cineva selectează un centru de vaccinare, o să vedem exact forma în care va fi prezentată informația.

Noi ne dorim ca persoana înscrisă în lista de așteptare, pe lângă numărul de oameni înscriși la acel centru, să-i oferim și un orizont de timp când se va putea vaccina. Aceasta e informația pe care noi o considerăm importantă. Momentul.

Deci spuneți că, din 15 martie, în momentul în care o persoană se înscrie pe lista de așteptare va primi și un interval de timp în care ar putea fi vaccinată?

ADVERTISING

Asta e dorința noastră -  să oferim un orizont de timp. O să vedem la nivel tehnic cum va putea fi implementată această soluție în zilele următoare. Cu siguranță, persoanele înscrise în lista de așteptare vor avea o idee despre când se vor putea programa efectiv pentru vaccinare și cât de ocupat este centrul respectiv cu persoane deja programate.

Facem tot ceea ce este posibil, pe datele pe care le avem. Problema care apare este că nu vom putea să oferim unei persoane înscrise în lista de așteptare un moment exact în care se va vaccina, așa cum ne-am fi dorit. Lucrul acesta nu este posibil pentru că nu există estimări exacte de livrări și de cantitate de vaccin. Chiar și cele fixate suferă, de multe ori, întârzieri sau variații de cantitate. 

În acest moment avem 1,2 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză și 2 milioane de doze inoculate. A existat o dezbatere vizavi de vaccinarea persoanelor în vârstă și a bolnavilor cronici. Dacă în România vaccinam cu prioritate strict pe criterii de vârstă, se reușea deja reducerea mortalității asociată epidemiei de Covid-19?

E o întrebare destul de complexă.

Ca să răspunzi la o astfel de întrebare trebuie să ții cont de mai multe criterii - medicale, epidemiologice, ale capabilităților unui sistem de sănătate de a reacționa într-un moment de criză sanitară și evident cele mai importante sunt motivele etice.

Toate aceste criterii trebuie să definească strategia de vaccinare. Sunt țări, la nivel european, care au început vaccinarea persoanelor vârstnice în mod descrescător, mai întâi peste 80 de ani, apoi, 75 și așa mai departe. Aici apare o dezbatere mai amplă.

Pentru a avea un dialog corect și complet trebuie să atingem toate palierele, inclusiv chestiuni care țin de partea de etică, de partea medicală și de cea epidemiologică etc.

Însă strategia pe care a avut-o România, până la urmă, s-a dovedit a fi una eficientă. Pentru că, prioritizând la vaccinare personalul medical, în definiția lui cea mai amplă, se rezolvă două probleme importante. În primul rând, personalul medical are un risc ocupațional mare de a se infecta, pentru că intră în contact cu persoane posibil purtătoare de virus, lucru care s-a și demonstrat.

În al doilea rând, trebuie să ținem cont că, dintre toate profesiile care și-au continuat activitatea în timpul pandemiei, personalul medical a atins o rată de infectare de peste 10%. Un alt motiv important pentru care s-a decis imunizarea personalului medical a fost acela al necesității asigurării actului medical. Vorbim de o situație de criză de sănătate publică.

Oamenii se îmbolnăvesc și ajung să facă forme de boală care necesită spitalizarea. Pe cale de consecință, ai nevoie de spitale care funcționează la capacitate maximă, astfel încât să poată să acorde asistență medicală unei populații care trece printr-o epidemie.

Suplimentar, s-a ținut cont că nu vorbim de o categorie de persoane foarte numeroasă, motiv pentru care se poate trece foarte repede la etapa a doua.

Degeaba ai o strategie de vaccinare care favorizează un punct de vedere dacă nu reușești s-o implementezi.

Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV

Totuși, din 1,2 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin doză, am trecut cu puțin peste cifra de 300.000 de persoane în vârstă care au fost imunizate. Intrăm într-un nou val de epidemie, credeți că această strategie poate ține pasul cu eventuala mărire a numărului de infecții zilnice și expunerea în continuare a celor în vârstă?

Competiția dintre dinamica epidemiologică și campania de vaccinare este o provocare.

Trebuie să imunizezi cât de mult poți persoanele cele mai expuse sau persoanele care au riscuri biologice care ar determina o formă gravă de boală. Tocmai, ținând cont de aceste considerente, noi am avut o abordare punctuală pentru căminele de bătrâni, care au fost punctul cel mai sensibil în multe țări europene.

În Franța, de exemplu, mortalitatea a fost foarte mare. Atunci, noi am desemnat activități speciale pentru căminele de bătrâni tocmai pentru a-i proteja cât mai bine. După cum vedeți, la nivel de doze administrate la suta de persoane, România stă de câteva săptămâni în topurile europene.

Ce vreau să spun este că, pe de-o parte, sigur e vorba de o strategie de vaccinare - ce alegi să vaccinezi mai întâi, ținând cont de faptul că ai doze limitate, dar la fel de importantă în această etapă inițială e și modalitatea prin care poți să implementezi, efectiv, procesul de vaccinare.

Degeaba ai o strategie care favorizează un punct de vedere dacă nu reușești s-o implementezi.

De exemplu, cum s-a întâmplat în Bulgaria. Ei au fost obligați să renunțe la strategia pe care și-au făcut-o pentru că nu dădea roade. N-au avut solicitări de vaccinare. Ceea ce au planificat inițial nu s-a putut pune în practică, motiv pentru care a fost nevoie să schimbe din mers abordarea.

E important să se vaccineze persoanele care sunt cele mai expuse la o formă de boală severă - persoane vârstnice, persoane cu boli cronice. Noi am încercat să creăm un mediu favorabil care să prioritizeze vaccinarea.

Și, în continuare, odată cu deschiderea etapei a treia pentru orice persoană, cele vulnerabile vor fi programate în fața celor din etapa a treia. Se va respecta în continuare procentul de 75% pentru persoane vârstnice sau cu boli cronice, 25% pentru personal esențial.

Cum poți să știi dacă o persoană face parte realmente dintr-o categorie cu boli cronice? Aici, au fost mai multe abordări propuse, dar am dorit ca lucrurile să fie cât mai eficiente.

Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV

La categoria bolnavilor cronici a apărut o problemă. Au fost foarte multe persoane sănătoase care au reușit, printr-o formă sau alta, ori cu ajutorul medicului de familie, ori cu cunoștințe la nivelul centrului de vaccinare, ori prin alte mijloace, au folosit posibilitatea vaccinării directe fără programarea pe platforma oficială, iar apoi înscrise în registrul de vaccinare la categoria bolnavilor cronici.

Aici trebuie să clarific puțin. Interogarea bazei de date a CNAS - Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (unde se află înscriși bolnavii cronici n.red.) s-a făcut încă din primele momente în care s-a dat drumul la etapa a doua.

Practic, orice persoană care se înregistra, sistemul de programare construit de către STS interoga automat baza de date a CNAS unde figurează persoanele cu boli cronice.

Ce înseamnă o persoană cu boli cronice? O persoană care are un diagnostic în acest sens sau care a vizitat un medic, i s-au făcut diverse analize medicale pe baza cărora i s-a pus un diagnostic de boală cronică, ulterior ia și un tratament.

O persoană care suferă de o boală cronică figurează în lista de la CNAS și, practic, poți să verifici dacă o persoană este eligibilă pentru fiecare moment al vaccinării.

Cum poți să știi dacă o persoană face parte realmente dintr-o categorie cu boli cronice? Aici, au fost mai multe abordări propuse, dar am dorit ca lucrurile să fie cât mai eficiente.

Pentru persoanele care, spre exemplu, aveau un diagnostic recent sau, poate, nu figurau în baza de date de la CNAS, s-a mers pe varianta cu medicul de familie. Pentru că medicul de familie cunoaște fiecare pacient, poate să spună dacă pacientul respectiv are o boală cronică. Deci lucrul acesta a fost verificat încă de la început.

Există persoane care se vaccinează fără să fie programate, însă aceste persoane nu se bagă în față. Nu sunt oameni din etapa a treia care s-au băgat în față.

Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV

Înțeleg că au fost impuse criterii, dar, undeva, s-a sărit peste rând.

Ce aș vrea să spun: dacă există programări, noi alocăm numărul de dozele. Asta a fost o dezbatere în spațiul în public mai amplă și e bine s-o clarificăm.

Există persoane care se vaccinează fără să fie programate, însă aceste persoane nu se bagă în față. Nu sunt oameni din etapa a treia care s-au băgat în față.

Care e rolul programării? Acela de a avea o prioritizare în funcție de criteriile pe care le definești, dar la fel de important este să poți să aloci doze precise pentru un centru de vaccinare.

Tu nu poți să aloci, în general vorbind, o medie, pentru că sunt oameni care vin și sunt programați, atunci acesta e motivul principal pentru care programarea este importantă. Tu știi cât efectiv de câte doze e nevoie în funcție de câte persoane sunt programate în fiecare centru.

Noi am dat instrucțiuni inclusiv, așa operează CNCAV pe bază de instrucțiuni, în sensul în care numărul de doze e verificat în mai multe puncte. 

Fiecărui centru i se alocă doze în funcție de programări, lucrul verificat nu numai de DSP (Direcția de Sănătate Publică), care colectează toate aceste programări, dar sunt verificate și de depozitele care transmit vaccinurile către DSP pentru a fi distribuite ulterior către centrele de vaccinare. 

Sunt și categorii de persoane care nu se vaccinează în interiorul centrelor de vaccinare. E vorba de persoanele imobilizate. Nu are sens să programezi o persoană imobilizată la un centru de vaccinare pentru că aceasta nu se va prezenta.

Există categorii care, practic, nu au de ce să se înscrie în platforma de programare. Ele, sigur, figurează ca persoane vaccinate și se introduc pe platformă. Trebuie să le introduci pentru a-i aloca doza de rapel.

Noi trebuie să știm câte doze de rapel trebuie să fie alocate. Dar s-a creat această confuzie că există persoane care se vaccinează fără să fie înscrise, dar ele fac parte din etapa a doua, nu sunt persoane din etapa a treia care au găsit diverse posibilități.

Nu a spus nimeni că lucrurile sunt perfecte. Să știți că nicăieri nu s-a putut proiecta o strategie într-o manieră perfectă. Dacă ai fi putut să vii și să te asiguri că nu există imperfecțiuni, atunci ar fi existat un impact semnificativ asupra eficienței campaniei de vaccinare.

Andrei Baciu, președinte CNCAV

Oricât de perfect ar fi sistemul, au existat găuri pe care unii le-au folosit pentru a pune în categoria bolnavilor cronici persoane care nu ar fi trebuit să fie acolo. Aveți o strategie sau un obiectiv în ce privește imunizarea celor 4 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani?

Înainte să vă răspund la întrebare, aș dori să fac o mențiune. Nu a spus nimeni că lucrurile sunt perfecte. Să știți că nicăieri nu s-a putut proiecta o strategie într-o manieră perfectă. Dacă ai fi putut să vii și să te asiguri că nu există imperfecțiuni, atunci ar fi existat un impact semnificativ asupra eficienței campaniei de vaccinare.

Spuneți, cumva, că dacă ați fi închis sistemul, l-ați fi făcut extrem de strict, ați fi descurajat vaccinarea?

Ce vreau să spun e că sunt situații, cele mai frecvente de următorul fel - la un centru de vaccinare cineva nu s-a prezentat sau cineva s-a prezentat și avea febră, pe cale de consecință nu se poate vaccina în respectivul moment. Ai următoarele variante.

Ținând cont de caracteristicile unor vaccinuri, ai o perioadă limitată, de câteva ore din momentul în care desfaci flaconul respectiv și începi să utilizezi doze, ai câteva ore pentru a goli flaconul.

Recomandarea noastră a fost întotdeauna: dacă ai o doză pentru care nu s-a prezentat cineva, dar este trimisă și este alocată în ziua respectivă, să găsești o persoană pentru că nu ne dorim să irosim doze, dar este la fel de important să găsești o persoană care face parte din etapa respectivă. Este o situație care se întâmplă peste tot la nivel global.

Mai mult decât atât, noi am propus și modalități astfel încât irosirea de doze să nu devină o problemă. O variantă care este folosită în aceste centre e aceea de a contacta persoane care sunt programate a doua zi sau a treia zi și de a le chema cu o zi mai devreme.

Este un lucru care se petrece zilnic. Uitați, la 40.000 de persoane, de doze administrate într-o singură zi, nu ai cum să faci asta la milimetru. Nimeni nu pretinde așa ceva. În continuare, indiferent de posibilitatea de programare a publicului larg, în continuare ne dorim ca persoanele din etapa a doua să aibă prioritate la vaccinare.

Și, atunci, oricine face parte din etapa a doua, care se înscrie pe lista de așteptare la un centru de vaccinare, va fi vaccinat înaintea celor care sunt înscriși și figurează în etapa a treia.

Cineva, o persoană vârstnică, cineva care are peste 65 de ani și care are un risc semnificativ de a dezvolta o formă mai gravă de boală, ținând cont de faptul că vaccinarea oferă protecție, este normal să acceseze vaccinul în momentul în care se hotărăște.

Dacă am avea 3 milioane de persoane din etapa a doua care și-ar dori să se vaccineze în aprilie, toate aceste persoane ar putea s-o facă înaintea oricărei persoane din etapa a treia.

Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV

Prin această metodă de înscriere pe lista de așteptare, când credeți că se poate încheia imunizarea persoanelor în vârstă?

Acest lucru depinde în primul rând de numărul de doze care sosesc. Un număr de 2,6 milioane vin în luna martie și cel puțin 3,1 milioane de doze, în luna aprilie.

Suplimentar, probabil, în luna aprilie sosesc și primele dozele produse de Johnson & Johnson, un vaccin care nu necesită rapel și care mai are și avantajul de a putea fi stocat la temperaturi normale de 2 grade Celsius o perioadă lungă de timp.

Vaccinul Johnson & Johnson a fost autorizat în UE. E primul care se administrează într-o singură doză

Această calitate îl face ușor de utilizat în comunități îndepărtate. Ce vreau să spun e că aceste două luni, martie și aprilie, sunt extrem de importante pentru că încep să vină din ce în ce mai multe doze de vaccin, ceea ce va permite să accelerăm campania, inclusiv în rândul persoanelor vârstnice.

Atunci, se poate calcula. Din trei milioane de doze venite în luna aprilie, dacă se aplică acest criteriu de 75% pentru persoanele vulnerabile, rezultă cel puțin un milion de doze ce pot merge la cei peste 65 de ani.

Dacă am avea 3 milioane de persoane din etapa a doua care și-ar dori să se vaccineze în aprilie, toate aceste persoane ar putea s-o facă înaintea oricărei persoane din etapa a treia.

Se poate spune că la sfârșitul lunii toate persoanele în vârstă care vor să se vaccineze pot fi imunizate cu cel puțin o doză?

Aici există câteva elemente care nuanțează puțin dinamica campaniei de vaccinare. Sunt, pe de-o parte, elemente punctuale, subiective, personale care nu s-a putut face vaccinarea, deși a existat dorință într-un moment anume.

Fie a intervenit o problemă medicală, fie o accesibilitate mai dificilă, condițiile meteo, sunt câteva elemente care sunt mereu în schimbare. Depinde foarte mult, noi, oricum, ne dorim să se finalizeze și toți cei care au un risc suplimentar de a face o formă gravă de boală să se poată vaccina și s-o facă prioritar, indiferent de numărul persoanelor din etapa a treia care vor fi înscrise pe listele de așteptare.

A apărut o dezbatere despre centrele de vaccinare ale instituțiilor de stat. Pe harta de pe platforma de vaccinare sunt doar vreo opt centre în București. De ce, de exemplu, la începutul lunii martie au existat mai multe centre deschise ale instituțiilor de stat decât cele pentru oamenii programați?

E extrem de important să lămurim acest subiect pentru că s-a creat o confuzie și sunt o seamă de informații înșelătoare care gravitează în jurul acestui subiect.

... ținând cont de faptul că atât MApN și MAI au unități medicale distribuite la nivel național s-au făcut centre de vaccinare pentru că toate condițiile existau deja. Nu trebuia făcută nicio pregătire specială.

Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV

Trebuie să facem precizarea că discuția a pornit de la datele publicate de Ministerul Sănătății. Acolo s-a putut observa numărul mare de centre de vaccinare instituționale.

Există centre de vaccinare care sunt vizibile în platformă, dar care sunt inactive, centre la care nu te poți programa.

Sunt mai multe tipuri de situații. De exemplu, un centru de vaccinare care nu are menirea să fie deschis pentru etapa a treia sau un centru care are deja programări și vaccinează doar pentru etapa 1 și nu-și va continua activitatea și pentru celelalte etape, asta nu înseamnă că există un circuit special prin care cineva se programează în respectivul centru.

Centrele instituționale sunt centre în care au fost vaccinate în jur de 30.000 de persoane din MApN și MAI. Nu vorbim de faptul că personalul din MApN sau din alte instituții s-a vaccinat prioritar.

Vă pot garanta că nu există așa ceva. Fiind vorba de entități care au o rețea medicală națională și care au personal distribuit la nivel național puteai să ai mai multe abordări.

Pe de-o parte, să ai o abordare prin care tot acest personal, de exemplu, era vaccinat în unitățile clasice și asta era o idee.

Dar ținând cont de faptul că atât MApN și MAI au unități medicale distribuite la nivel național s-au făcut centre de vaccinare pentru că toate condițiile existau deja. Nu trebuia făcută nicio pregătire specială.

Cu atât mai mult, s-a menținut o cadență de vaccinare mai mult decât rezonabilă. Nu a fost o alocare specială de vaccinuri sub nicio formă. Tocmai pentru că nu sunt doze și nu pot crește subiectiv numărul de doze, aceste centre figurează în acest fel.

Mai mult decât atât, numărul centrelor de vaccinare și, practic, accesibilitatea la vaccinare la nivel național a fost gândită pe criterii demografice. Câte centre de vaccinare faci într-un județ și câte faci în celălalt. Un criteriu a fost să se facă proporțional cu persoanele vârstnice. Altul, să se facă proporțional cu populația dintr-un județ.

Acestea au fost criteriile principale pe care au fost definite centrele de vaccinare. Vă mai dau și un alt motiv pentru care era practic imposibil să faci altfel - sunt județe care nu au centre universitare medicale, nu stau foarte bine nici la nivelul medicilor de familie și nici la nivelul medicilor stomatologi. Au un răspuns medical limitat.

Într-un astfel de județ este o provocare mult mai mare să faci un centru de vaccinare din perspectiva resursei umane în comparație cu un județ care are un mare centru universitar medical unde există abundență de medici, asistente, spitale de unde, oricând, poți să selectezi un număr de medici și asistente cu care să faci un centru de vaccinare care să funcționeze pe perioade lungi de timp.

La nivel național, centrele de vaccinare au fost gândite pe criterii demografice.

Spuneți că aceste centre instituționale au fost gândite de la început și nu au o pondere importantă în ce privește vaccinarea?

Existau toate condițiile pentru a realiza centre de vaccinare în sistemele medicale proprii. Nu a fost o planificare specială. De exemplu, la nivelul MAI există o rețea medicală la nivelul fiecărui județ.

Faptul că nu s-a știut de ele a creat un teren fertil pentru întrebări. Sunteți într-o situație ingrată. Lucrați în Ministerul Sănătății, sunteți secretar de stat, pe de altă parte, sunteți membru PNL. Există o discuție în interiorul coaliției de guvernare în ce privește publicarea datelor despre testare și vaccinare de către Ministerul Sănătății. Avem o luare de poziție din partea premierului Cîțu care a cerut o anchetă pentru încălcarea unor avize instituționale de către Vlad Voiculescu, avem pe de altă parte o reacție a ministrului Sănătății care susține publicarea datelor. Cum vă poziționați în această dezbatere din interiorul coaliției de guvernare?

Pot să vă spun că toată lumea este de acord cu cea mai importantă idee - faptul că transparența în publicarea datelor este pilonul esențial al activităților noastre de vaccinare și al activităților Guvernului Cîțu în general. Toată lumea agreează această idee. Aici nu este niciun fel de dezbatere.

Dumneavoastră știați că au fost publicate aceste date sau ați aflat după publicare lor?

Nu îmi amintesc momentul exact. A fost o discuție care are niște elemente tehnice ce sunt în curs de lămurire.

Vorbim de două chestiuni separate. În principal, nu trebuie să aibă nimeni impresia că se contestă sub o formă sau alta ideea, principiul de bază al transparenței totale.

Acest lucru noi l-am asumat inclusiv la nivelul activităților de vaccinare prin toate activitățile pe care le-am făcut. Cred că nu poate să spună nimeni că nu am avut activități de comunicare cât de ample s-au putut. Susținem o conferință de presă în fiecare săptămână.

Avem mai multe comunicări săptămânale, zilnice, comunicări variate cu presa, coordonăm grupuri de discuție în care se răspunde aproximativ în timp real la toate întrebările puse.

Pe de-o parte, toată lumea agreează în deplinătate ideea de transparență și necesitatea unei transparențe totale. Este un principiu asumat încă de la bun început.

Dar au fost, sigur, și niște chestiuni tehnice despre care s-a discutat, dar au fost discuții secundare.

Scandalul vaccinării, între fraudă și semnătura lui Vlad Voiculescu pentru speciali

Nu credeți că aceste discuții vor degenera? Această criză va fi oprită?

Nu cred că e vorba de-o criză. Vorbim, poate, de niște aspecte tehnice care reprezentau percepții nuanțat diferite, dar sunt chestiuni nedefinitorii pentru activitatea de guvernare.

Coaliția funcționează, drept dovadă, reușita trecerii legii bugetului. Aici a fost vorba de un efort semnificativ. A fost un efort și în Parlament. Aceasta a fost adevărata victorie de moment a coaliției.

Ministerul Sănătății va continua să publice datele de testare și de vaccinare?

Va exista în continuare o activitate în acest sens. E foarte binevenită, de altfel. Nu este niciun fel de problemă. Singura idee e că există anumite aspecte tehnice care trebuie reglate în timp. Vorbim aici de momentul în care colectezi datele la nivel național.

Sunt foarte multe entități care introduc datele respective și, atunci, când e vorba de-o introducere manuală a acestora, se mai pot întâmpla erori neprevăzute care sunt corectate în timp.

Deci e important să te asiguri că datele sunt corecte, dar vă zic: sunt chestiuni tehnice nedefinitorii pentru tot ceea ce s-a întâmplat.

În strategia de vaccinare a apărut o schimbare. Încercați să țintiți zonele care au un număr mare de persoane infectate prin accelerarea vaccinării, dar pe de altă parte apare această problemă a testării. Dumneavoastră primiți date de testare care, comparând județele, observăm că sunt foarte multe neconcordanțe.

Sunt județe care testează foarte puțin și nu aveți o informație adecvată ca să concentrați vaccinarea în aceste județe, pentru că nu știți care e rata reală de infectare și sunt județe care testează mult și în care ați vrea să interveniți.

Cum veți face astfel încât testarea să înceapă să funcționeze, în sfârșit, în concordanță cu vaccinarea?

Subiectul testării îl cunosc foarte bine pentru că sunt unul dintre cei care am fost implicat în creșterea capacității de testare.

Da, dar n-ați reușit să o duceți niciodată la peste 50.000 de teste pe zi.

Este la peste 50.000 de teste pe zi, dar trebuie să separăm două elemente: capacitatea de testare zilnică și numărul de teste care se efectuează. Capacitatea este la peste 50.000 de teste pe zi de multă vreme.

Cîțu se laudă cu cele mai „relaxate” restricţii din Europa, dar şi testarea e foarte „relaxată”. Ne păcălim singuri?

Testarea efectivă e o problemă care depinde într-o măsură semnificativă de acțiunea și determinarea de la nivelul local. Pot să spun că au existat de la început județe în care mobilizarea a fost exemplară.

Cluj, Timiș sunt două exemple relevante. Pe de altă parte, sunt și județe unde a fost dificil să se realizeze o capacitate de testare locală, deși a existat în totalitate sprijinul autorităților centrale.

Este important să ținem cont și de caracteristicile preliminare ale sistemului de sănătate din România înainte să intrăm în pandemie. Acesta nu era performant, nu era competitiv la nivel european înainte să intrăm în criza sanitară.

La sfârșitul fiecărui an, în clasamentele Comisiei Europene, pe toate activitățile din domeniul sănătății eram codași. Deci acestea au fost condițiile inițiale care au avut un cuvânt important de spus în performanța sistemului de sănătate.

În acest moment se fac în jur de 35.000 de teste pe zi pentru că, pur și simplu, nu există cerere?

Nu neapărat că nu există cerere. E rezultatul unei munci în echipă. Pe de-o parte, vorbim de autoritățile centrale din mai multe domenii, pe de altă parte, vorbim de autoritățile locale din mai multe domenii. Valoarea acestei echipe este dată de valoarea celei mai slabe verigi.

Sunt județe în care lucrurile se întâmplă. Tu nu poți să testezi obligatoriu. Nu există acest concept. Și atunci ai nevoie de un proiect, de voință și de organizare pentru că și testarea asta e o activitate care presupune, pe lângă respectarea unor reguli și a unor regulamente pe care le avem, o parte de raportare și o parte de continuitate pentru că testarea punctuală într-o anumită zi folosește doar pentru ziua respectivă.

Aici ideea este de a menține sănătatea unei populații dintr-un areal printr-o activitate continuă de testare. Faptul că te-ai mobilizat într-o zi și ai făcut un număr mai mare de teste în economia unei săptămâni, a unei luni, a unei perioade mai lungi de timp nu înseamnă mare lucru.

Care e momentul în care se va observa o scădere a numărului de infectări zilnice? Câte doze de vaccin trebuie să se facă și câte persoane trebuie imunizate pentru a vedea primele semne de încetinire ale epidemiei?

Încetinirea epidemiei e definită de câteva elemente importante. Obiectivul central al campaniei de vaccinare este de a reuși imunizarea a 60-70% din populație.

Din cât? Care e cifra de referință?

În momentul de față, populația de referință este cea pentru care există recomandare de vaccinare, respectiv, populația adultă. Nu avem vaccinuri care să fie recomandate la copii.

Vorbim de cele 10,4 milioane de persoane care sunt declarate ca obiectiv pentru luna septembrie. Pentru moment, vorbim de singura posibilitate pe care o avem, cea a recomandărilor oficiale transmisă de către Agenția Europeană a Medicamentului.

Acesta este obiectivul central, principal. Ulterior, dacă e să ne uităm la obiective de etapă, acestea depind exclusiv de numărul de doze de vaccin care sosesc. Aici pot să privești lucrurile de la o lună la alta, pe anumite intervale, poți să te uiți la eficiența pe care o ai, indiferent de numărul de doze pe care le primești.

Câte doze utilizezi într-o unitate de timp. Asta se traduce în randamentul campaniei de vaccinare, lucru la care România stă destul de bine, așa cum spuneam. Indiferent câte doze vin, câte din aceste doze poți să le folosești efectiv.

Obiectivul central al campaniei este să utilizați cât mai multe doze din cele primite?

Absolut. Ulterior, după ce le folosești, poți să te uiți la obiective de etapă: ce se întâmplă la 30% din populație vaccinată, ce se întâmplă la 40% etc. Asta nu ține numai de câte persoane sunt vaccinate, ține și de dinamica epidemiologică și ce se întâmplă cu transmiterea virală în societate, în comunitate.

Este una să ai o transmitere extinsă cu un procent de 30-40% din populație vaccinată și este cu totul altceva dacă ai o transmitere scăzută a virusului, ceea ce-ți permite mult mai ușor să iei decizii de vaccinare.

Deci de la un procent încolo de persoane imunizate, inclusiv vaccinarea va avea un rol în luarea unor decizii. Nu suntem încă acolo.

Când vom avea primele semne pozitive?

E dificil de spus. Însă eficiența vaccinării poate fi observată atunci când te uiți la comunități închise. Cum a fost cazul centrelor dedicate pentru persoanele vârstnice.

Uitându-ne la numărul de persoane vaccinate în comunitatea respectivă s-a observat că vaccinul este eficient. Îmbolnăvirile scad în oglindă, pe măsură ce vaccinezi.

Ce se va întâmpla în momentul în care vom depăși 10 milioane de doze inoculate?

Atunci efectele vor fi majore și generale. Vaccinarea va avea o contribuție semnificativă în limitarea pandemiei. Această contribuție nu va fi determinantă de la primele procente de persoane imunizate. La 10% sau 20%, vaccinarea nu are neapărat un impact.

Ce poate să aibă impact, și aici e esențială definirea unei strategii de vaccinare, e dacă te adresezi și dacă imunizezi categorii critice, din punct de vedere medical. Atunci, practic, scade mortalitatea.

Dacă vaccinezi persoanele vârstnice, dacă vaccinezi persoanele din centrele de bătrâni, acolo mortalitatea scade foarte mult.

Scăderea mortalității va putea fi observată la sfârșitul lunii mai?

Ține de mai multe aspecte, dar vă garantez că avem un randament destul de crescut. Pare, așa, o chestiune care nu comportă foarte multe variabile, însă vorbim de multe centre, de sute de centre la nivel național, de mii de oameni care sunt implicați în aceste activități și e foarte importantă sincronizarea tuturor echipelor, tuturor activităților, astfel încât să nu existe erori sau evenimente neplăcute.

Află mai multe din rubrica Totul despre vaccinare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇