România trebuie să primească în jur de 1,5 milioane de doze de vaccin în cea de a doua lună a anului, conform unor estimări făcute de autorități.
Orientarea imunizării către persoanele în vârstă și bolnavii cronici poate aduce rezultate pozitive vizibile chiar la sfârșitul următoarelor patru săptămâni în ce privește mortalitatea și numărul de persoane internate în secțiile de terapie intensivă.
Din păcate, contradicțiile dintre Ministerul Sănătății, premier și comitetul național de vaccinare au transformat procesul de imunizare într-o operațiune plină de neprevăzut.
- Una scrie în lege, alta declară premierul Florin Cîțu;
- Într-o singură săptămână de la declanșarea etapei a doua, peste 100.000 de oameni au fost reprogramați din cauza crizei de vaccin;
- Vlad Voiculescu anunță că în februarie vor fi vaccinați doar persoanele peste 65 de ani și bolnavii cronici;
- Pe platforma de programare nu este însă niciun un anunț cu privire la interdicția de înscriere a “esențialilor” pentru vaccinare în luna februarie.
- Nici Ministerul Sănătății și nici comitetul de vaccinare n-au publicat vreo decizie în ce privește folosirea noii soluții de imunizare de la AstraZeneca;
- Premierul Florin Cîțu a declarat că vaccinul AstraZeneca va fi folosit exclusiv pentru persoanele între 18 și 55 de ani;
Campania de vaccinare din România a deraiat pentru că nu a existat o strategie de vaccinare adaptată la realitate, iar autoritățile nu au reușit să răspundă la trei întrebări esențiale și să se țină de plan:
- Pe cine vaccinăm mai întâi?
- Cum ne pregătim de criza de doze din primele trei luni din 2021?
- Cum vaccinăm oamenii?
În data de 3 decembrie, printr-o hotărâre de guvern a fost oficializată “Strategia Națională de Vaccinare împotriva Covid-19”.
În documentul devenit lege scrie că obiectivul campaniei de vaccinare este: “să contribuie la reducerea morbidității și mortalității ca urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2 și, prin aceasta, la menținerea capacității de asistență medicală din partea sistemului public de sănătate și la limitarea efectelor negative pe care pandemia de COVID-19 le-a produs asupra societății, economiei și vieții oamenilor”.
La o lună și câteva zile de la prima injecție, strategia de vaccinare a devenit ceva de genul: “Este foarte important să se vaccineze cât mai multă lume”, a declarat premierul Florin Cîțu, luni, 1 februarie, într-o conferință de presă.
Cu o platformă de vaccinare online pe care oamenii nu se pot programa, cu peste 100.000 de persoane amânate și cu o lipsă de transparență în ce privește procesul de vaccinare a “esențialilor”, campania din România a semănat în ultimele două săptămâni mai mult cu comportamentul unui bețiv care-și cheltuie tot salariul pe băutură în ziua de leafă, restul lunii trăind pe datorie.
Duminică, 24 ianuarie, în România erau inoculate un număr de 27.400 de doze. O săptămână mai târziu, 19.019 doze, conform datelor oficiale. În doar 7 zile din cauza crizei de vaccin, numărul dozelor injectate a scăzut cu 31%.
Strategia de vaccinare se modifică după cum bate vântul
Dar și mai grav e faptul că în cele două săptămâni, comitetul național de coordonare a vaccinării n-a reușit să urmărească atingerea obiectivului trecut în lege, cel de “reducere a morbidității și mortalității”.
În perioada 18 ianuarie (când a început vaccinarea persoanelor din etapa a doua) - 28 ianuarie au fost vaccinați cu prima doză:
- 131.852 de persoane cu vârsta peste 65 de ani;
- 70.677 de “esențiali”;
- 68.318 de bolnavi cronici;
- 21.502 persoane aflate în centre rezidențiale - case pentru oameni în vârstă, centre pentru copii aflați în dificultate, centre pentru persoane cu handicap etc.
Datele au fost publicate de către Institutul Național de Sănătate Publică la cererea cotidianului “Libertatea”.
Din aceste cifre oficiale reiese că peste 70.000 de doze de vaccin au fost făcute cu prioritate unor persoane pe criteriul enunțat de premier “să se vaccineze cât mai multă lume” și nu pe criteriul enunțat în strategia de vaccinare de “reducere a mortalității”.
Conform datelor oficiale, 84% dintre cei decedați în România în urma infectării cu Covid-19 sunt persoane din categoria celor cu vârsta peste 60 de ani.
O decizie care nu apare pe site-ul de programare
În urma reacțiilor venite dinspre opinia publică, dar și a mai multor articole publicate în presă, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu a anunțat că se revine la strategia inițială de vaccinare, cea în care au prioritate persoanele în vârstă și cele cu boli cronice.
“Schimbăm strategia de vaccinare ca să îi protejăm cu prioritate pe cei care au cea mai mare nevoie! Programările noi din luna februarie vor fi deschise doar pentru categoriile la risc: persoanele peste 65 de ani, cei cu afecțiuni cronice și persoanele cu grad de handicap, imobilizate, imunodeprimate, însoțitorii lor și cele care locuiesc în același domiciliu”, a anunțat ministrul Vlad Voiculescu.
Declarațiile celor doi oficiali se bat cap în cap. În acest moment, pe platforma online se pot programa pentru vaccinare “persoanele de peste 65 de ani, bolnavii cronici, personalul esențial, precum și personalul din Etapa 1 (personalul medical și din servicii sociale)”.
Nu există niciun anunț pe prima pagină a platformei de programare cum că nu se mai fac programări pentru personalul esențial în luna februarie.
Noul vaccin, o controversă europeană
O altă contradicție apărută luni a fost provocată de declarația premierului Cîțu care a spus că vaccinul AstraZeneca va fi folosit exclusiv pentru persoanele cu vârsta sub 55 de ani.
Vineri 29 ianuarie, soluția de imunizare creată de asocierea dintre cercetătorii de la Universitatea Oxford și gigantul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca a fost aprobată de Agenția Europeană a Medicamentului pentru uz general.
Cu o zi înainte, experții germani au anunțat că nu recomandă folosirea vaccinului realizat de AstraZeneca pentru persoane cu vârsta de peste 65 de ani din cauza faptului că în studiile de faza a treia, cele pe zeci de mii de persoane, au fost înrolați prea puțini voluntari din această categorie de vârstă. În consecință, au spus experții germani, datele publicate nu sunt suficiente.
La o zi după aprobarea vaccinului de către Agenția Europeană a Medicamentului, autoritățile sanitare din Italia au anunțat și ele că vaccinul AstraZeneca va fi inoculat doar persoanelor cu vârsta între 18 și 55 de ani.
Cum va folosi România vaccinul AstraZeneca? Încă nu se știe
Nici Ministerul Sănătății și nici comitetul național de coordonare a campaniei de vaccinare (CNCAV) nu au anunțat o decizie oficială cu privire la utilizarea noii soluții de imunizare, dar pe site-ul guvernului - www.vaccinare-covid.gov.ro - există o precizare în legătură cu studiile de faza a treia pentru vaccinul AstraZeneca, arătându-se că nu sunt suficiente date cu privire la persoanele cu vârsta de peste 55 de ani.
“Studiile clinice nu au permis estimarea eficacității la persoanele cu vârstă peste 55 ani. Doar 13% dintre participanții la studiu au avut vârsta peste 65 de ani și doar 2.8% peste 75 de ani. Persoanele vârstnice au fost înrolate mai târziu iar numărul mic de cazuri de COVID-19 acumulate până în momentul autorizării nu a fost suficient pentru a permite calcularea cu certitudine a eficacității în aceasta populație. Rezultate suplimentare din studiile clinice aflate în derulare ar putea clarifica această situație pe viitor”, se arată în documentația publicată de CNCAV.
În luna februarie, în România vor intra în jur de 1,5 milioane de doze de vaccin, conform unor estimări oficiale. De asemenea, conform unui studiu publicat de Uniunea Europeană cu privire la nivelul de sănătate în statele membre, țara noastră are 3,5 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani.
Dacă dozele de vaccin care intră în țară în luna februarie vor fi inoculate cu prioritate acestei categorii de vârstă și bolnavilor cronici, atunci, la sfârșitul lunii februarie, peste 40% dintre ei vor fi primit deja cel puțin o doză de vaccin.