Românii sunt interesați de mașinile electrice, dar există destule obstacole care împiedică o „explozie” a acestui segment auto. Unul dintre cele mai importante – pe lângă prețul destul de mare și autonomia destul de mică – este numărul insuficient de stații de încărcare.
Aflăm în cele ce urmează câte astfel de stații are România, de câte ar mai fi nevoie, câți bani ar trebui investiți și cum se implică statul în dezvoltarea acestei infrastructuri.
8 din 10 români au o atitudine pozitivă cu privire la mașinile electrice
Conform unui studiu realizat în 2019 de compania de cercetare de piață Ipsos, 80% dintre respondenţii români declară că au o atitudine pozitivă cu privire la autovehiculele electrice, iar două treimi dintre aceștia menționează că atitudinea lor a devenit mai favorabilă mașinilor electrice în ultimii 3 ani.
Atitudinea pozitivă, la nivel declarativ, este vizibilă și atunci când vine vorba de intenția de achiziție: 42% dintre românii care au răspuns la studiu au declarat că următoarea lor mașină va fi cel mai probabil un autovehicul electric. În contextul creșterii notorietății problemelor legate de poluare și calitatea aerului, principalele motive pentru care șoferii ar fi dispuși să achiziționeze o mașină electrică sunt legate de reducerea poluării (emisii de carbon (CO2) sau oxizi de azot (NOx)), dar și de reducerea costului cu combustibilul. Reducerea noxelor (oxizi de azot) în urma achiziției unei mașini electrice a fost menționată ȋn special de respondenţii din România (61%, comparativ cu media globală - 43%).
Prețul de achiziție rămâne însă principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei mașini electrice, atât la nivel global (61%), dar mai ales în România (75%). În topul barierelor de achiziție, șoferii români menționează și numărul limitat al stațiilor de încărcare cât și autonomia redusă a autovehiculelor electrice.
Studiul mai arată că șoferii și-ar dori mai multe stații publice de încărcare. În România, 9 din 10 persoane au declarat că numărul limitat al stațiilor de încărcare în spații publice constituie un impediment în achiziţia autovehiculelor electrice.
Nevoia de stații electrice de încărcare
Potrivit unui studiu realizat de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA), în UE erau la final de 2019 aproximativ 200.000 de puncte de încărcare pentru mașinile electrice. Trei sferturi dintre ele erau în patru țări: Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie.
În România erau 344 de astfel de stații, în timp ce Cipru avea doar 38, Grecia - numai 61 de puncte, iar Bulgaria - 135.
Iulian Nedea, CEO Simtel*, spune că dacă ne uităm spre țările care au deja un număr semnificativ de mașini electrice în circulație - cum ar fi Norvegia și China, statisticile arată că de la 50 până la 80% din toate acțiunile de încărcare au loc acasă. Al doilea cel mai uzitat loc este locul de muncă, unde 15-25% dintre utilizatorii de mașini își încarcă vehiculele. Mai puțin de 10% din acțiunile de încărcare au loc în locurile publice, fie ele puncte de încărcare rapide sau lente.
Astfel, pentru a putea vorbi despre implementarea cu succes a acestei variante de transport în România, ar fi nevoie ca încărcarea la domiciliu sau la locul de muncă a vehiculelor electrice plug-in să devină o obișnuință, cel puțin în prima fază de dezvoltare.
„În comparație cu o mașina clasică, locul de alimentare a vehiculelor electrice plug-in este descentralizat, deci oferă șoferilor o oarecare independență: autoturismele se pot încărca practic, oriunde - acasă, la birou, într-un loc public sau privat, plătit. Noi, la Simtel, considerăm că dezvoltarea rețelelor de încărcare a mașinilor electrice, atât în spații private cât și în cele publice, se poate realiza doar printr-o simbioză cu instalarea de acumulatori care să deservească stațiile și panourile fotovoltaice, deopotrivă. Astfel ar scădea presiunea pe rețeaua electrică națională, dar și pe punctele de conexiune”, a declarat Iulian Nedea pentru SpotMedia.ro.
Aici ar fi nevoie însă de un spor de putere, de care distribuitorii nu prea mai dispun și care ar presupune investiții foarte mari. Procedura ar arăta în felul următor: acumulezi energie (încarci acumulatorii) fără a crea vârfuri de consum, de exemplu noaptea, când energia este de trei ori mai ieftină decât în timpul zilei și încarci mașinile ziua. Pe de altă parte, cu ajutorul panourilor fotovoltaice încarci acumulatorii în timpul zilei, îi ajuți "să-și refacă" stocul de energie - în acest fel se evită situația în care se solicită distribuitorilor "spor de putere" pentru contracte de distribuție deja implementate.
„Atât companiile private, cât și administrațiile publice contribuie la dezvoltarea ecosistemului de stații de încărcare pentru mașini electrice. Apreciem că pentru a oferi un confort în decizia de achiziționare a acestui tip de autovehicule este nevoie de o rețea publică construită de-a lungul autostrăzilor din România, iar, ca reper, îndrăznim să spunem că punctele de încărcare instalate din 80 în 80 de kilometri ar facilita aceastădecizie, chiar dacă subvenția guvernamentală rămâne factorul critic.
Astfel, dacă pe o distanță de aproximativ 900 de kilometri de autostrăzi în România am avea instalate 12 puncte de încărcare (în medie din 80 în 80 de kilometri) iar fiecare punct ar fi dotat cu 10 stații ultra rapide (peste 50kW), respectiv 120 de stații, ar fi acoperit cu succes necesarul de încărcare pentru numărul de mașini vândute până în prezent, dar și pentru următorii doi-trei ani.
În ceea ce privește costurile, o medie de 50.000 euro/stație ar genera o investiție de aproximativ șase milioane de euro. În concluzie, cele 120 de stații de pe șosea ar acoperi necesarul de alimentare a mașinilor electrice vândute în România doar dacă ar fi face parte dintr-o rețea compusă și din stații de încărcare instalate acasă, la birou sau altele, furnizate de instituțiile publice sau private și puse la dispoziția șoferilor”, reliefează CEO-ul Simtel.
Rolul programului guvernamental Electric-UP
Cel mai probabil, odată cu dezvoltarea tehnologiei, care va duce la scăderea prețului automobilelor și la creșterea distanței parcurse, mașinile electrice vor deveni din ce în ce mai populare. Însă așa cum am arătat mai sus, mai e nevoie de ceva: suficiente stații electrice de încărcare, care să asigure o deplasare fără probleme pe distanțe mai lungi. Deși România încă nu stă foarte bine la acest capitol, lucrurile ar trebui să se schimbe curând, (și) grație programului guvernamental Electric-UP, prin care se dorește construcția a maximum 6.500 de stații de încărcare auto.
„Ghidul propus de Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe marginea acestui acest program arată că scopul programului e creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și eficienţă energetică, dar și îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu și livrarea surplusului în rețeaua națională de energie electrică.
Totodată, prevede și stimularea utilizării autovehiculelor electrice și electrice hibrid plug-in, adică dezvoltarea transportului ecologic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră prin montarea staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in. Practic, e primul program major care ajută companiile din România să eficientizeze consumul de energie”, menționează Iulian Nedea.
În Europa, companiile au fost încurajate în acest sens prin feed in tariff, respectiv o subvenție pentru cei care produc energie din surse regenerabile, pentru autoconsum. Acolo, aceste instalații reprezintă un procent semnificativ din puterea generată din surse regenerabile. În România, în schimb, e invers: au fost încurajate investițiile în instalații ce produc energie pentru a fi vândută prin sistemul energetic național și n-au fost încă niciodată susținuți cei care produc pentru autoconsum, explică Iulian Nedea.
Prin Electric-UP, acesta se așteaptă ca o serie de companii din România să-și eficientizeze consumul de energie și astfel să popularizeze acest model în ecosistemul de business local: „astfel ar putea încuraja sistemul privat să contribuie efectiv la dezvoltarea rețelei de stații de încărcare pentru mașini electrice”, punctează Iulian Nedea.
*Simtel activează în trei domenii de business, anume telecomunicaţii, energie verde şi automatizare. Compania joacă rolul de integrator pentru operatorii mobili de telecomunicaţii, construieşte şi oferă mentenanţă pentru centralele electrice fotovoltaice şi oferă soluţii de automatizări prin acţionări electrice şi roboţi.
