Diferența dintre moartea cu Covid și cea de Covid nu poate fi făcută decât prin autopsie, care însă nu e posibilă, pentru că de la începutul epidemiei sunt permise doar autopsiile medico-legale în cazul morților suspecte, spune dr. Dan Manu, medic primar medicină legală, Șeful Serviciului de Medicină Legală Argeș.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dr. Dan Manu a explicat de ce ar fi extrem de importante autopsiile celor decedați în urma infecției cu Covid: ”Prima este de a vedea cauza imediată a decesului. A doua este să putem spune după autopsie colegilor clinicieni ce s-a găsit în urma autopsiei”.
Dr. Dan Manu a atras atenția și asupra unei fenomen Covid care a apărut în rândul morților suspecte pentru care a realizat autopsii.
Care autopsii se fac și care autopsii nu se mai fac în condițiile Covid?
Autopsiile sunt făcute de două specialități. Una este anatomia patologică pentru persoanele care de regulă au decedat în spitale și nu sunt decese suspecte.
A doua categorie de autopsii, obligatorii, se fac atunci când împrejurările decesului sunt cel puțin suspecte.
În această perioadă, normele naționale interzic autopsiile în sfera anatomiei patologice. În practică, de când suntem în epidemie, se fac numai autopsiile din sfera medicinei legale.
E normal, justificat?
Eu cred că nu.
De ce?
Văd tot felul de afirmații despre câte mii de oameni au murit din cauza Covid. Eu nu cred că este corect. Știm cu precizie în urma testării că sunt purtători de Covid, dar între a spune că a murit cu Covid și a spune că a murit de Covid e cale foarte lungă.
Sunt cel puțin patru feluri de cauzalitate: directă, indirectă, condiționată, necondiționată. În special cauza imediată de deces este o mare problemă în perioada aceasta nefericită.
Uneori pe certificatul constatator al morții, la cauza imediată scrie stop cardio-respirator. Ceea ce din punctul meu de vedere e o enormitate. Stopul cardio-respirator nu poate fi o cauză imediată de deces, ci o consecință a decesului.
Mortul nu mai respiră și nu îi mai bate inima, dar din ce cauză? Aici e problema. Pe mine mă interesează mecanismul tanatologic care a generat consecința care este stopul cardio-respirator și, evident, decesul.
Autopsiile, că sunt medico-legale sau în sfera anatomopatologică, au cel puțin două rațiuni mari. Prima este de a vedea cauza imediată a decesului. A doua este să putem spune după autopsie colegilor clinicieni ce s-a găsit în urma autopsiei.
Poți spune: vedeți că la marea majoritate sunt microtrombi instalați în circulația și pulmonară, și cardiacă sau în circulația sistemica, dați antiagregant plachetar astfel încât să evităm trombii. Sau alte rațiuni științifice care sugerează colegilor clinicieni terapia.
Dar cum ar trebui să apară cauza imediată, inclusiv în cazurile de Covid?
Să zicem că în urma autopsiei se constată o suferință cardiacă care a dus la deces. La cauza imediată scriem corect insuficiență cardiocirculatorie acută, insuficienţă de pompă a inimii, în limbaj popular.
Ce a dus la insuficiență? Intermediar poate fi un infarct miocardic. Iar pe lanțul mecanismului tanatogenerator poate fi o miocardofibroză, miocardoscleroză, o afecțiune cardiacă cronică.
Iar atunci când constați în urma autopsiei și din înscrisurile medicale că era purtător de Covid, poți să spui că are o legătură de cauzalitate imediată determinată, directă, indirectă.
Dar aceste lucruri trebuie foarte bine stipulate, cu probe microscopice, histopatologice și, bineînțeles, toxicologice.
Fară un examen anatomopatologic se poate stabili cine a murit cu și cine a murit de Covid?
Nu. Spunem cu precizie că a murit cu Covid și avem proba materială de laborator, dar că a murit de Covid e greu de spus fără examen anatomopatologic.
Vi s-a întâmplat să descoperiți accidental, la autopsii de morți suspecte, infecția cu Covid?
Aici este o problemă și am să vă spun experiența mea de săptămâna trecută. La nivelul județului Argeș au fost solicitate 12 autopsii până sâmbăta trecută ca morți suspecte.
Zece dintre ele au fost persoane găsite decedate în casă, care nu locuiau cu aparținătorii, erau singure. Pentru fiecare dintre acești pacienți decedați am luat legătura cu medicii de familie. Unii dintre ei prezentau diferite afecțiuni, unii nu au solicitat medicină de familie.
Am făcut autopsie după cum prevede legea și în toate cele 10 cazuri am găsit afectarea plămânului și a cordului. Am mers pe detaliu mai mult și plămânul era afectat cu atelectazie pulmonară. Adică o condensare masivă pulmonară, o stagnare a sângelui în plămân și microtrombi prezenți în vasele pulmonare.
Am prelevat probe biologice și aștept cu mare interes rezultatele microscopice. Cu precizie pot spune, macroscopic, sub rezerva rezultatelor microscopice, că microtrombii găsiți și în plămâni, și în inima au putut duce la deces.
Am luat și probe pentru PCR, iar 8 dintre ei erau pozitivi.
Dacă erau singuri în casă și nu au mai fost văzuți, de unde l-au luat?
Trebuie un răspuns foarte clar și foarte științific. Cert este că aceste persoane nu s-au tratat la domiciliu pentru că nu au fost găsite medicamente, deși în mod evident ar fi avut nevoie de un tratament specific.
Putea fi un test fals pozitiv?
Exclus! Laboratorul de genetică moleculară din Argeș e foarte performant, cu foarte buni specialiști, cel care îl coordonează și-a făcut teza de doctorat la Oxford.
Ați avut oameni ai străzii decedați din cauza Covid?
Am avut o singură asemenea persoană, o femeie, depistată pozitiv chiar săptămână trecută.
Deci infectările nu sunt foarte frecvente în rândul lor?
Pot fi purtători, dar nu sunt decedați în număr semnificativ. Cel puțin, în județul Argeș.
S-a schimbat ceva în privința morților suspecte după apariția Covid, având în vedere schimbările din societate?
A crescut semnificativ agresiunea domestică și tot mai multe persoane au solicitat acte medico-legale privind leziuni traumatice. Dar nu pot să spun că a crescut și incidența cazurilor de moarte violentă. Anul acesta este mai liniștit comparativ cu alți ani.
Argeșul, județ al cărui președinte de CJ ați fost până la alegerile locale, a avut o evoluție interesantă în această epidemie. Dacă la început a fost un județ extrem de afectat, apoi a devenit un județ considerat de mulți model pentru modul în care a gestionat epidemia. Cum?
Trebuie luate două măsuri mari în același timp. Prima este realizarea unui parteneriat al administrației cu cetățeanul. În privința impunerii unor reguli, tu, ca administație, trebuie să fii foarte credibil.
Și una este ca recomandările să fie făcute de profesioniști, alta este să fie făcute de un candidat, un politician sau un administrator pe o funcție generată de politic. Acești oameni nu mai sunt credibili.
Am fost primul județ care a inițiat un call center pe lângă DSP, pe care am încercat să-l ajutăm, pentru că era copleșit. Aveam zilnic în jur de 100-150 de apeluri telefonice de la cetățeni care credeau că sunt purtători, care doreau anumite informații legate de prevenire și izolare.
Deci am avut parteneri argeșenii și muscelenii și am reușit să convingem să se respecte regulile de prevenire.
Al doilea lucru – organizarea asistenței medicale în așa fel încât să nu ne sufocăm în secțiile ATI și de boli infecțioase. Un palier a fost la nivelul medicinei de familie, cu care s-a stat de vorbă foarte mult.
Am redus activitatea în două spitale TBC și le-am transformat în spitale suport Covid. Le-am ales pe ele pentru că erau singurele care puteau să facă oxigenoterapie pentru cazurile mai ușoare și în afara ATI care rămânea operativă pentru cazurile medii și critice.
Ce s-ar putea face pentru ca spitalele să funcţioneze mai bine?
În paralel, au fost controale cu poliție și jandarmerie care au dat rezultate, mai ales în privința transportului în comun.