USR a depus un pachet de 12 proiecte legislative menite să contribuie la dezoligarhizarea Justiţiei şi întărirea luptei împotriva corupţiei, prin creşterea transparenţei, responsabilităţii şi meritocraţiei în sistemul judiciar.
Măsurile propuse de USR vin în contextul în care, în ultimele luni, atât presa, cât şi societatea civilă şi reprezentanţi ai sistemului judiciar au atras atenţia asupra capturării Justiţiei şi concentrării deciziei în mâinile unor grupuri de influenţă, iar Ministerul Justiţiei nu a furnizat nicio soluţie concretă, arată USR într–un comunicat oficial.
Cele 12 proiecte de lege din pachet sunt iniţiate de parlamentarii USR Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Oana Murariu, Dumitru Văduva, Simona Spătaru şi Ciprian Rus, membri în Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
”Au trecut trei luni de când o ţară întreagă a urmărit investigaţia «Justiţia Capturată», realizată de Recorder, care a confirmat ceea ce spunem de ani de zile: Justiţia română a fost capturată de un grup restrâns de interese, a fost oligarhizată.
De atunci şi până astăzi nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă, lucrurile par să meargă din rău în mai rău. Ministrul PSD al Justiţiei, Radu Marinescu, neagă existenţa unor probleme sistemice în Justiţie şi încearcă să ascundă gunoiul sub preş, blocând orice tentativă reală de reformă. Nici grupul de lucru anunţat de Guvern nu a produs până acum vreun rezultat concret.
Consecvent cu angajamentele asumate, USR depune astăzi în Parlament un pachet de propuneri legislative pentru dezoligarhizarea Justiţiei şi corectarea prevederilor nocive introduse în ultimii ani”, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.
”Răspundem, prin pachetul de legi, la aşteptările multor români privind eficientizarea Justiţiei şi aducem, totodată, soluţii la probleme din sistem semnalate de magistraţii care au avut curajul în ultimele luni să facă un pas în faţă şi să vorbească despre ele. Ne dorim, printre altele, nu doar procese mai scurte, eficienţă, dar şi o creştere a independenţei magistraţilor faţă de posibile presiuni făcute chiar din interiorul sistemului”, spune deputata USR Oana Murariu.
”Justiţie şi nu prescripţie! Un principiu care pare banal, dar care este foarte actual având în vedere rata cu care marii infractori cu gulere albe ai României scapă de răspunderea penală. Modificările la legile justiţiei propuse de USR responsabilizează procurorii şi judecătorii pentru îndeplinirea cu celeritate a obligaţiilor de serviciu pe care trebuie să le îndeplinească la timp şi îi protejează pe magistraţii care devin avertizori de intregritate”, precizează senatoarea USR Simona Spătaru.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu arată că ”reforma CSM este un pas necesar pentru a reconecta această instituţie cu magistratura şi cu societatea pe care trebuie să o servească”. ”CSM s-a îndepărtat atât de mult de rolul său de garant al independenţei justiţiei, încât a ajuns să funcţioneze mai degrabă ca o oligarhie. Este inacceptabil ca justiţia să ajungă îngenuncheată şi influenţată de apeluri telefonice. Propunem măsuri pentru a reda credibilitatea CSM, prin introducerea unor reguli care cresc reprezentativitatea membrilor, deschid competiţia în alegeri şi întăresc standardele de integritate. Justiţia nu poate fi cu adevărat independentă fără instituţii credibile şi responsabile”, afirmă deputatul USR.
Principalele modificări legislative propuse în pachetul USR:
- Egalitatea magistraţi-cetăţeni în faţa legii
- Revenirea la DNA a competenţei de investigare a infracţiunilor de corupţie săvârşite de magistraţi, astfel încât răspunderea penală a magistraţilor să se realizeze potrivit regulilor generale de competenţă.
- Reforma Consiliului Superior al Magistraturii Reforma modului de alegere şi funcţionare a CSM pentru creşterea reprezentativităţii şi a responsabilităţii membrilor săi: •alegerea membrilor CSM prin votul tuturor magistraţilor; •transparenţă totală a voturilor şi motivarea deciziilor; •proceduri reale de revocare a membrilor; •interdicţii privind conflictele de interese şi intervenţiile informale; •perioadă de „cool-off” după exercitarea mandatului.
- Întărirea principiului continuităţii completurilor de judecată Reglementarea clară prin lege a regulilor privind formarea şi modificarea completurilor de judecată şi limitarea delegărilor sau detaşărilor care pot afecta stabilitatea completurilor.
- Protejarea avertizorilor de integritate din sistemul judiciar Recunoaşterea expresă a dreptului magistraţilor de a semnala nereguli şi abuzuri în sistem, în calitate de avertizori de integritate.
- Reforma carierei magistraţilor Introducerea unor reguli bazate pe merit şi competenţă: promovarea exclusiv pe post; concursuri reale pentru funcţiile de conducere; alegerea preşedinţilor instanţelor de către judecătorii instanţei; concursuri scrise pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- Reforma conducerii Inspecţiei Judiciare Instituirea unei proceduri transparente de numire a inspectorului-şef şi limitarea puterilor discreţionare în exercitarea atribuţiilor disciplinare.
- Audit independent privind repartizarea aleatorie a dosarelor Realizarea unui audit independent pentru verificarea modului în care funcţionează sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor.
- Reducerea riscului de prescripţie în dosarele penale
- Modificarea regimului prescripţiei răspunderii penale şi introducerea unor măsuri pentru prevenirea tergiversării procedurilor judiciare.
- Limitarea puterilor discreţionare în cadrul Ministerului Public
- Eliminarea posibilităţii ca procurorii-şefi să invalideze în bloc actele procurorilor din subordine, pentru a preveni influenţarea cursului dosarelor penale.