În data de 10 martie, la CSM au început audierile pentru pozițiile de conducere ale Parchetului General, DIICOT și DNA. Procedura desfășurată de Secția de procurori a CSM va dura o săptămână, iar recomandările făcute sunt consultative pentru președintele României.
Există o destul de mare nemulțumire în societate față de criza din sistemul de justiție, dar și față de propunerile făcute de Radu Marinescu (PSD), ministrul de resort, pentru șefia parchetelor, persoane care urmează să conducă cele trei mari instituții pentru următorii trei ani.
Iritarea printre votanții lui Nicușor Dan vine din faptul că acesta a dat semnale că ar urma să accepte propunerile venite de la Ministerul Justiției, deși mai mulți specialiști, dar și voci din societatea civilă au acuzat apariția în poziții de adjuncți a lui Marius Voineag la Parchetul General, fost șef la DNA, dar și a lui Alex Florența la DIICOT, fost procuror general.
Într-un protest organizat de platforma civică Declic la Palatul Cotroceni, cei prezenți au susținut că numirile de mai sus amintesc de “rotirea cadrelor” din perioada comunistă, acuzând o prelungire nejustificată a mandatului pentru doi foști procurori-șefi.
Numiri scandaloase
De asemenea, propunerea Cristinei Chiriac, procuror-șef al DNA Iași, pentru poziția de procuror general, a fost considerată neadecvată de mai multe voci, inclusiv de oameni politici și foști miniștri.
“Selectarea unor persoane asupra cărora planează controverse majore, precum doamna Cristina Chiriac — despre care s-a afirmat că ar fi ascuns, la un moment dat, probe într-o speță de viol asupra unor minori — sau domnul Gill Iacobici, de la Constanța, cu apropieri evidente de PSD și cu rude condamnate penal pentru fraude cu fonduri europene, mi se pare absolut scandaloasă”, a anunțat Stelian Ion, deputat USR, fost ministru al Justiției, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
USR este partidul care l-a sprijinit necondiționat pe Nicușor Dan în campania electorală de anul trecut, în urma căreia a devenit președintele României.
“Ce pot să vă spun este că numirile pe care le voi semna mi le voi asuma, adică procurorii care vor fi semnați de mine vor avea girul meu… Am de 100 de ori mai multe informații decât aveți dumneavoastră despre situația din Justiție”, a declarat Nicușor Dan, care a ieșit să discute cu protestatarii din fața Palatului Cotroceni la mitingul organizat săptămâna trecută.
Atac la președinte
Deși, la nivelul opiniei publice, după asaltul lui Liviu Dragnea și al PSD asupra instituției prezidențiale, a sistemului de justiție și a Parlamentului, în contextul în care social-democrații au câștigat la scor alegerile parlamentare din 2016, s-a sedimentat ideea că șeful statului a pierdut mult din puterea de a influența numirea procurorilor, o evoluție legislativă interesantă, despre care s-a vorbit mai puțin, arată contrariul.
Tudorel Toader, ministru al Justiției între 2017 și 2019, sub oblăduirea lui Liviu Dragnea, conduce un adevărat asalt instituțional pentru a eroda puterea lui Iohannis și pentru ca PSD să preia controlul total al Justiției, vizând anihilarea investigațiilor făcute de procurorii DNA, conduși de Laura Codruța Kovesi.
În ianuarie 2018, majoritatea parlamentară votează o lege de modificare a statutului procurorilor și judecătorilor, iar înainte de promulgare, legea ajunge la CCR, fiind atacată de parlamentarii liberali, dar și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La CCR, condusă la acea vreme de Valer Dorneanu, un apropiat al lui Dragnea și fost parlamentar PSD, se ia decizia ca președintele României să nu mai aibă posibilitatea să respingă numirile procurorilor făcute de ministrul Justiției.
O majoritate a judecătorilor constituționali decide că șeful statului poate respinge o singură dată o propunere, motivat, apoi trebuie să accepte numele venite de la Guvern.
“Legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul și președintele să conlucreze. Rolul central în această ecuație îl are, însă, ministrul Justiției, sub autoritatea acestuia funcționând procurorii constituiți în parchete. Președintele României nu are nicio atribuție constituțională expresă care să justifice un drept de veto în această materie. Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menținând un veto prezidențial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) din lege, el a respectat rolul constituțional al ministrului Justiției în raport cu procurorii, Președintelui conferindu-i-se atribuția de numire în considerarea solemnității actului și a necesității existenței unei conlucrări și consultări permanente în cadrul executivului bicefal”, se arată în motivarea din 30 ianuarie 2018 a Curții Constituționale.
O modificare pas cu pas
Patru ani mai târziu, după dispariția lui Liviu Dragnea și a lui Tudorel Toader din politica românească, în noul pachet al legilor justiției, făcut cu scopul de a scăpa România de monitorizarea MCV, legea se modifică din nou, iar președintele României își recapătă atribuțiile pierdute în privința posibilității de a respinge în mod repetat propunerile venite de la Guvern, cu condiția să le motiveze.
“Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției”, se arată în articolul 148, aliniatul 4 din Legea 303/2022.
Patru ani mai târziu, după operațiunea Dragnea - Toader - Dorneanu, noua majoritate parlamentară PSD-PNL, creată de Klaus Iohannis, îi conferă acestuia o putere importantă în raport cu sistemul de justiție, una de care fusese deposedat în urma acțiunilor lui Liviu Dragnea.
Din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina, în perioada respectivă problemele din justiție au dispărut de pe radarul opiniei publice, ajungându-se astăzi într-o nouă criză. Astfel, modificarea legislativă a trecut neobservată, nici Klaus Iohannis și nici majoritatea parlamentară nefiind interesați să discute despre ea.
Trebuie făcută precizarea că, despre acest subiect, pentru prima dată, a scris publicația Epoch Times, jurnalista Loredana Diacu publicând și o opinie juridică în această materie a judecătoarei Daniela Panioglu.
Intenție clară a legiuitorului de a da înapoi atribuțiile președintelui
“Modificările au fost redactate în prima formă în perioada lui Cătălin Predoiu. Punctul acesta a rămas neschimbat în sensul eliminării acelei limitări exprese din lege… A fost o intenție clară a legiuitorului de atunci. Legea a fost votată de toată lumea. E adevărat, în expunerea de motive, dacă vă uitați, nu a fost menționată în mod expres modificarea față de 2018. Asta înseamnă că nu a fost o întâmplare și nu a fost o eroare”, a explicat Stelian Ion, deputat USR, fost ministru al Justiției, pentru spotmedia.ro.
“Președintele României nu poate să aibă un rol decorativ în procedura de numire a procurorilor. Și au fost două variante. Una extremă: să nu poată refuza în chestiunea asta nici măcar o dată. Varianta cealaltă, maximală, ar fi să poată refuza nelimitat de câte ori dorește. În lege nu se mai menționează nimic, dar din modul cum e redactată decizia Curții Constituționale din 2018, ar rezulta că nici asta nu ar fi tocmai în regulă, ca președintele să blocheze numirile la nesfârșit, până când îl determină pe ministru să propună pe cine dorește el”, a explicat deputatul Stelian Ion, pentru spotmedia.ro.
“S-a căutat un echilibru. Adică președintele poate refuza de mai multe ori. Cine decide dacă a exagerat sau nu? Curtea Constituțională, pentru că se ajunge la un conflict juridic de natură constituțională”, a mai precizat fostul ministru al Justiției.
În contextul interviurilor ce se desfășoară la CSM în aceste zile, dar și al interesului tot mai mare al unei părți din opinia publică pentru negocierile și numirile procurorilor-șefi, cel puțin din punct de vedere legal, președintele României are pârghii mai puternice decât a avut în perioada lui Liviu Dragnea.
Dacă le va folosi, rămâne de văzut, dar în mod cert Nicușor Dan își poate proiecta propria viziune în procedurile de selecție și validare a șefilor marilor parchete. Astfel, declarația președintelui din fața Palatului Cotroceni, “procurorii semnați de mine vor avea girul meu”, capătă o nouă greutate.