Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 198 de voturi „pentru”, 80 „împotrivă” şi patru abţineri.
Au fost făcute mai multe modificări în comisie, înainte ca legea să ajungă în plen, renunțându-se, printre altele, la un amendament propus de coaliție referitor la numiri, care a fost criticat în spațiul public, pentru efectul nociv pe care l-ar fi avut.
Iată cele mai importante prevederi votate de deputați. Senatul e cameră decizională pe acest proiect.
- Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor.
- Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei corespunzătoare a CSM, pe posturile de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele unde au fost numiţi ca stagiari, prevede un amendament adoptat de comisia specială pentru legile justiţiei şi aprobat de plen. Textul anterior dădea posibilitatea să fie numiți de Procurorul General, dar amendamentul votat de coaliție a fost eliminat, după ce a fost criticat în spațiul public.
- Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a CSM; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de amânare a aplicării pedepsei, renunţare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi de renunţare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.
- Judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi.
- Delegarea procurorilor la DNA şi DIICOT se poate dispune o singură dată, pentru cel mult un an, fără posibilitatea prelungirii, fără a fi necesar gradul profesional prevăzut în proiectul de lege, dar cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de procuror la aceste structuri specializate.
- Judecătorii şi procurorii au libertatea de a-şi exprima opinia, în acord cu documentele europene cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor, fiind obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă, potrivit prevederilor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Potrivit textului iniţial, judecătorii şi procurorii erau obligaţi ca, „în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă”.
- În ce privește suspendarea din funcție, aceasta se face dacă „judecătorul sau procurorul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenele stabilite, la expertizele de specialitate sau dacă expertiza nu se poate efectua din motive imputabile judecătorului sau procurorului. Secţia corespunzătoare a CSM poate dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an, timp în care nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de actul normativ. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie.
- Dispoziţiile privind abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezenta lege.
- Aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere, cu excepţia avertismentului, atrage revocarea din funcţia de conducere. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care au funcţionat cel puţin 5 ani la această instanţă şi care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.
- Judecătorii şi procurorii pot să încheie o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, în condiţiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror.
- De asemenea, „copiii cu dizabilităţi, alături de copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi”, mai indică sursa amintită.
- Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
ADVERTISING