Prima dintre Legile Justiţiei a trecut de Camera Deputaţilor. USR: Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui! Reacţia lui Predoiu

Prima dintre Legile Justiţiei a trecut de Camera Deputaţilor. USR: Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui! Reacţia lui Predoiu

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării Consiliului propunându-se spre abrogare Legea nr. 317/2004.

S-au înregistrat 191 de voturi „pentru”, 83 de voturi „contra” şi o abţinere, anunţă Agerpres.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind decizional.

USR a încercat o amânare: "Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui"

USR nu a reuşit, marţi, în şedinţa de plen, să scoată de pe ordinea de zi această lege, pentru a aştepta opinia Comisiei de la Veneţia.

Deputaţii Ionuţ Moşteanu (USR) şi Oana Florea (PSD) au intrat într-un schimb de replici, în timpul dezbaterilor din plen, deputatul PSD cerându-i colegului de la USR să meargă în bancă. La rândul său, Moşteanu a afirmat că Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui.

”La fel cum am cerut şi săptămâna trecută şi ieri, vă rog să puneţi pe ordinea de zi scoaterea legii CSM. Să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia, aşa cum a cerut şi APCE”, a cerut deputatul USR Ionuţ Moşteanu, citat de News.ro.

Deputatul PNL Olivia Diana Morar a afirmat că motivaţia USR nu este sustenabilă, ea precizând că raportul APCE nu solicită acest aspect.

ADVERTISING

”Raportul APCE este preponderent pozitiv pentru România şi reflectă un proces de evaluare aplicabil tuturor ţărilor membre ale Consiliului Europei, nu numai României. Procesul de evaluare al APCE este diferit de procesul de monitorizare în domeniul justiţiei, desfăşurat de Comisia Europeană”, a spus Murar, ea arătând că Ministerul Justiţiei lucrează cu Comisia Europeană, în cadrul MCV.

Murar a mai spus că ”nu se doreşte decât să se creeze o temă falsă”. ”USR a avut la dispoziţie, în timpul cât a condus Ministerul Justiţiei, în 2021, să sesizeze in integrum pe proiectele de legi în cauză Comisia de la Veneţia şi nu a făcut-o şi din nou doreşte doar o tergiversare şi invocă aspecte care nici măcar nu sunt reale şi sunt lipsite de adevăr”, a spus Murar.

În dezbatere a intervenit şi deputatul PSD Oana Consuela Florea. ”Aţi solicitat scoaterea de pe ordinea de zi motivând că trebuie să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia”, a spus ea.

Pentru că era întreruptă de Ionuţ Moşteanu, Oana Florea a replicat: ”Vă rog, mergeţi în bancă, acum eu iau cuvântul. Noi facem aceste legi ca să vrem să ridicăm MCV-ul, în toamnă, la sfârşitul lui octombrie, să intrăm în Schengen. Comisia de la Veneţia este un organ consultativ al Consiliului Europei. MCV-ul ţine de UE şi Ministerul Justiţiei lucrează îndeaproape cu comisia pentru ridicarea MCV-ului”, a precizat ea.

ADVERTISING

”Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui!”, a replicat Ionuţ Moşteanu de la tribună.

Stelian Ion: Puterea actuală se bucură precum un copil care a pus mâna pe chibrituri

Puterea actuală se bucură precum un copil care a pus mâna pe chibrituri şi ar vrea să se joace cu ele, a spus după vot deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei. ”Nu ştiţi ce creaţi, doamnelor şi domnilor deputaţi”, a mai arătat el.

Şi liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a arătat că prin acest proiect de lege, în loc să avem un CSM care să garanteze independenţa Justiţiei, vom avea un CSM care se va transforma într-o inchiziţie la adresa magistraţilor independenţi.

Gabriel Andronache (PNL), preşedintele Comisiei Speciale pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul Justiţiei, a precizat în cadrul dezbaterilor că ”nimeni nu poate invoca că proiectul de lege privind CSM nu a fost unul dezbătut în amănunt”. 

”Proiectul a fost în dezbatere publică, ca şi celelalte două propuneri legislative privind legile justiţiei, timp de doi ani de zile. Iar în acest context asociaţiile profesionale, organizaţiile neguvernamentale, CSM-ul şi-au exprimat punctul de vedere. Ca atare, Ministerul Justiţiei, printr-un proces de sinteză ce merită subliniat, a reuşit să includă în acest proiect opiniile majoritare de la toate autorităţile relevante din domeniul Justiţiei”.

ADVERTISING

Reacţia lui Predoiu: Mai bine mai târziu decât niciodată, recuperaţi o agenda pierdută a anului 2021

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu (PNL), a declarat, după votul pe legea CSM, că astăzi, mai bine mai târziu decât niciodată, parlamentarii au recuperat o agenda pierdută a anului 2021 pentru justiţie.

Ministrul Justiţiei a afirmat, în plen, că este un vot extrem de important dat de deputaţi şi le-a mulţumit celor din minister care au lucrat la proiect, pe parcursul acestor 9 luni din 2022 şi în 2021.

”Din păcate, în 2021 au lucrat în van (..) Ei bine, astăzi, dumneavoastră, mai târziu, mai bine mai târziu decât niciodată, recuperaţi o agenda pierdută a anului 2021 pentru justiţie şi adoptaţi un prim proiect din cele trei importante privind sistemul judiciar”, a spus ministrul Justiţiei.

Cătălin Predoiu s-a referit la procedura prin care au fost adoptate aceste legi, arătând că ”s-au spus multe neadevăruri pe parcursul acestor 10 luni".

”Am fost nevoiţi să le încasăm cu stoicism şi să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut, să nu ne lăsăm distraşi în polemici inutile, pentru că ştiam că vom ajunge astăzi, aici, şi că întotdeauna cei care muncesc merg înainte iar cei care stau şi pălăvrăgesc despre cei care muncesc vor rămâne în urmă”, a spus Predoiu. 

Ce prevede noua lege CSM

  • Membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.
  • De îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale CSM pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi plenul CSM pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.
  • În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a CSM se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.
  • Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
  • Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară, nu sunt publice.
  • Şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.
  • Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
  • Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă 1 an.
  • În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
  • Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale.
  • Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect
  • Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.
  • Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Codului deontologic.
  • Concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă şi a unui interviu în faţa secţiei corespunzătoare a CSM.
  • În cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a CSM evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport.
  • La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇