Adepții teoriilor conspirației nu duc lipsă de gândire critică, arată un studiu recent. Acesta sugerează că probabilitatea ca o persoană să creadă în teorii ale conspirației poate fi anticipată în funcție de modul în care procesează informația.
Mai exact, cercetarea realizată la Universitatea Flinders (Australia) sugerează că indivizii care preferă explicații structurate, bazate pe reguli clare, pot fi mai atrași de astfel de teorii, deoarece acestea oferă răspunsuri ordonate pentru evenimente percepute drept haotice, scrie IFL Science.
De ce unii oameni cred în conspirații, iar alții nu? - e o întrebare care se pune tot mai des în contextul exploziei de dezinformare și informațiilor false care circulă în mediul online. Teoriile conspirației nu sunt un fenomen nou: ele încearcă să explice anumite evenimente prin acțiunile unor grupuri secrete, cu intenții corupte sau malefice, și circulă de secole la periferia opiniei publice. Din când în când, însă, astfel de idei pătrund în mainstream.
În prezent, traversăm un asemenea moment, ideile propagându-se cu repeziciune cu ajutorul Internetului și rețelelor sociale, care le permit grupurilor disparate să își împărtășească ușor teoriile.
Pe măsură ce teoriile conspirației au devenit mai vizibile în ultimul deceniu, cercetătorii au încercat să înțeleagă originile lor. Studiile anterioare au analizat conspirațiile moderne din domenii precum știința, medicina, politica sau comerțul, precum și trăsăturile comportamentale și de personalitate ale adepților acestora.
Cum gândesc adepții teoriilor conspirației
Adepții teoriilor conspirației nu duc lipsă de gândire critică, arată studiul. Cercetarea realizată recent aduce perspective noi asupra stilurilor de gândire care pot face o persoană mai vulnerabilă la astfel de credințe. Rezultatele arată că persoanele cu un stil de gândire „sistematizant”, caracterizat prin dorința puternică de a identifica tipare și de a explica evenimentele prin reguli coerente, pot considera teoriile conspirației mai atrăgătoare.
Acest lucru contrazice ideea frecventă conform căreia adepții conspirațiilor ar avea, pur și simplu, abilități slabe de raționare sau ar procesa informația într-un mod părtinitor. Interpretarea clasică susține că persoanele care cred în astfel de teorii sunt mai puțin educate și nu folosesc gândirea analitică pentru a le pune la îndoială.
„Oamenii presupun adesea că teoriile conspirației apar pentru că cineva nu gândește critic. Dar descoperirile noastre arată că, pentru cei care preferă o structură sistematică, teoriile conspirației pot părea un mod extrem de organizat de a înțelege evenimente confuze sau imprevizibile”, a explicat coordonatorul studiului, dr. Neophytos Georgiou, de la Facultatea de Educație, Psihologie și Asistență Socială a Universității Flinders.
În cercetările anterioare, Georgiou și colegii săi au observat un paradox: persoanele cu trăsături autiste mai pronunțate și cu o preferință puternică pentru gândirea analitică erau mai predispuse să susțină teorii conspiraționiste, respingând în același timp dovezile care le demontau.
Pornind de aici, echipa a analizat peste 550 de subiecți pentru a înțelege de ce unii manifestă un interes crescut pentru explicațiile conspiraționiste. Au identificat mai multe profiluri cognitive și au constatat că cei care preferă puternic tiparele și structura tind să creadă mai ușor în conspirații, chiar dacă au abilități bune de raționare științifică.
„Ceea ce a ieșit în evidență este că persoanele care sistematizează intens își doresc ca lumea să aibă sens într-un mod foarte coerent. Teoriile conspirației oferă adesea acest sentiment de ordine. Chiar și atunci când cineva are o capacitate ridicată de raționare, dorința de explicații stricte poate umbri capacitatea de a-și pune la îndoială propriile credințe”, a adăugat Georgiou.
De ce adepții teoriilor conspirației nu acceptă dovezile
Cercetătorii au mai descoperit că persoanele cu un stil de gândire sistematizant sunt mai puțin dispuse să își ajusteze convingerile atunci când apar dovezi contrare.
„În sarcinile care presupuneau revizuirea opiniilor în lumina unor informații noi, participanții cu tendințe ridicate de sistematizare erau mai puțin înclinați să își schimbe perspectiva. Acest lucru poate explica de ce credințele conspiraționiste persistă chiar și în fața informațiilor contradictorii.
Este vorba despre stilul cognitiv cu care cineva abordează informația. Pentru cei care caută în mod natural structură și predictibilitate, teoriile conspirației pot fi atrăgătoare deoarece par ordonate, logice și coerente într-o lume percepută drept haotică”, a explicat Georgiou.
”Teoriile conspirației le răspund unor nevoi psihologice”, a mai spus acesta.