Durerea este o experiență comună după o accidentare, fie că vorbim despre o entorsă, o intervenție chirurgicală sau un accident auto. În mod normal, aceasta scade pe măsură ce corpul se vindecă. Totuși, s-a demonstrat deja că durerea durează mai mult la femei decât la bărbați, crescând riscul de a deveni cronică.
Timp de decenii, diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește percepția durerii au fost puse pe seama factorilor psihologici, emoționali sau sociali. Din acest motiv, durerea persistentă la femei este adesea subestimată în practica medicală.
Un studiu recent realizat la Michigan State University sugerează însă că totul are legătură cu sistemul imunitar și hormonii fiecăruia dintre sexe, scrie Live Science.
Mult timp s-a crezut că sistemul imunitar amplifică durerea prin inflamație, manifestată prin roșeață și umflare. Cercetările au arătat însă că celulele imunitare au un rol esențial și în oprirea durerii, iar modul diferit în care acestea funcționează la bărbați și femei poate influența viteza recuperării.
Geoffroy Laumet, coordonatorul studiului, profesor asociat de Fiziologie și Neuroștiință la universitatea amintită, este neuroimunolog și studiază comunicarea dintre sistemul nervos și cel imunitar. Echipa acestuia a încercat să înțeleagă de ce, uneori, durerea persistă mult după ce leziunea s-a vindecat, transformându-se în durere cronică.
Pentru a analiza acest proces, oamenii de știință au combinat experimente pe șoareci cu date de la persoane implicate în accidente rutiere, o cauză frecventă de durere musculo-scheletică pe termen lung. Aceștia s-au concentrat asupra unei molecule numite interleukina-10 (IL-10), cunoscută pentru rolul ei antiinflamator. Ei au măsurat nivelurile acesteia atât la șoareci, după o leziune cutanată, cât și la pacienți ajunși la camera de gardă după un accident auto.
Surprinzător, cercetătorii au descoperit că IL-10 nu doar că reduce inflamația, ci comunică direct cu neuronii responsabili de percepția durerii, „oprindu-i”. Cu alte cuvinte, IL-10 contribuie activ la dispariția durerii.
S-a constatat că această moleculă este produsă în principal de monocite, un tip de celule imunitare care circulă în sânge și migrează către țesuturile afectate.
Rolul testosteronului
Atât la șoareci, cât și la oameni, pacienții de sex masculin s-au recuperat mai rapid decât cei de sex feminin. Diferența pare să țină de comportamentul monocitelor după leziune: la bărbați, aceste celule produceau mai multă IL-10, în timp ce la femei răspunsul era mai slab.
Un factor esențial în acest proces este testosteronul. Nivelurile mai ridicate ale acestui hormon la bărbați stimulează monocitele să producă mai multă IL-10, sugerând că semnalele hormonale influențează capacitatea organismului de a opri natural durerea după o accidentare.
Rezultatele indică o schimbare de perspectivă: sistemul imunitar nu este doar un generator de durere, ci și un actor-cheie în rezolvarea ei. Diferențele în funcționarea celulelor imunitare pot explica de ce unele persoane se recuperează rapid, în timp ce altele dezvoltă durere cronică.
În viitor, tratamentele ar putea viza stimularea mecanismelor naturale de calmare a durerii, în loc doar să blocheze semnalele dureroase. Îmbunătățirea capacității celulelor imunitare de a reduce activitatea neuronilor senzoriali ar putea accelera recuperarea.