Curtea Constituțională a publicat, joi, motivarea deciziei din 18 februarie prin care a stabilit că noua lege asumată de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor magistraților este constituțională.
Săptămâna trecută, judecătorii Curţii Constituţionale au respins, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia deschide calea reducerii acestor pensii şi majorării vârstei de pensionare.
După ce a apărut motivarea, decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, aşa că legea ajunge, în sfârşit, la președinte pentru promulgare. Însă Curțile de Apel din țară îi cer lui Nicușor Dan să trimită în Parlament pentru reexaminare legea privind pensiile magistraților. Cert este că preşedintele Nicuşor Dan are acum 10 zile pentru a decide ce face.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, la Bruxelles, că în zilele următoare legea va fi promulgată, iar atunci Guvernul va comunica Comisiei Europene „practic îndeplinirea 100% a jalonului” PNRR. „Speranţa mea e că vom recupera cea mai mare parte din această sumă, sunt un optimist”, a spus Bolojan, referindu-se la cei 231 de milioane de euro.
Motivarea CCR pentru scăderea pensiilor
Curtea Constituțională arată că legislația stabilește cuantumul pensiilor, fără ca Constituția sau tratatele internaționale să impună un nivel minim sau maxim. Dreptul la proprietate nu garantează un anumit cuantum al pensiei, iar pensia devine „bun” doar când este exigibilă.
CCR nu are competența de a evalua oportunitatea reformelor legislative sau impactul bugetar și nu poate condiționa reforma pensiilor din Justiție de cele ale altor categorii de personal.
Pensia de serviciu include componente contributive și necontributive, iar legea păstrează acest sistem.
În privința actualizării pensiilor de serviciu, Curtea a subliniat că modificarea mecanismului de actualizare (de la raportarea la indemnizația magistraților în activitate la indicele de inflație) poate afecta securitatea juridică pentru cei deja în sistem, care își pierd previzibilitatea statutului profesional consolidat. În schimb, pentru persoanele care vor intra în sistem ulterior, legiuitorul are marjă de apreciere, deoarece acestea își pot planifica încă de la început parcursul profesional și drepturile aferente.
Curtea a constatat că pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal, iar cuantumul mediu este congruent cu pensia publică, respectând cerințele CJUE.
De ce nu a sesizat CJUE
CCR a explicat şi de ce a respins ca inadmisibile cererile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale judecătorului Gheorghe Stan de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere de decizie preliminară.
CCR precizează că mecanismul întrebărilor preliminare este destinat doar instanțelor naționale pentru interpretarea dreptului UE în cazuri concrete și nu pentru formularea de opinii consultative sau evaluarea unor norme ipotetice ori neintrate încă în vigoare. Astfel, cererile formulate vizau aspecte ipotetice și reforme legislative care nu erau în vigoare, ceea ce le-a făcut inadmisibile.
Curtea mai reține că sesizarea CJUE nu este necesară atunci când dreptul UE e deja clarificat prin jurisprudența europeană, iar instanțele naționale trebuie doar să aplice standardele existente. De asemenea, CCR subliniază că, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, legea analizată poate să nu intre niciodată în vigoare, iar transformarea CJUE într-un organ consultativ în acest context ar fi inadmisibilă.
Prin urmare, CCR reafirmă că solicitările de sesizare a CJUE în cadrul controlului preventiv de constituționalitate nu pot fi acceptate, în conformitate cu practica anterioară a instanței.
Trei judecători au făcut opinie concurentă - scăderea pensiilor trebuia făcută gradual
Motivarea de la CCR conţine şi o opinie concurentă. Aceasta este formulată de judecătorii care sunt de acord cu soluția finală adoptată de majoritate, dar își exprimă o argumentație diferită sau aduc considerente suplimentare față de motivarea oficială a deciziei. Această opinie este semnată de Mihaela Ciochină (propusă de Klaus Iohannis), Mihai Busuioc (PSD) ş Csaba Asztalos (UDMR).
Cei trei judecători consideră că CCR ar fi putut analiza mai amplu modul în care a fost redus cuantumul pensiilor de serviciu, în special din perspectiva caracterului excesiv al reducerii.
Aceștia arată că, deși Curtea nu poate formula din oficiu critici de neconstituționalitate, din sesizare reieșea ideea că reducerea ar putea fi disproporționată. În opinia lor, Curtea ar fi putut evalua dacă scăderea pensiilor ar fi trebuit făcută gradual, pe durata perioadei de tranziție, la fel cum a cerut anterior în cazul creșterii vârstei de pensionare.
Judecătorii invocă precedentul stabilit prin Decizia nr. 467/2023, când Curtea a declarat neconstituțională o lege privind pensiile de serviciu din cauza lipsei unor norme tranzitorii. Atunci, CCR a subliniat că reformele majore trebuie implementate treptat, pentru a asigura previzibilitate și securitate juridică, nu „ex abrupto”.
În noua lege, reducerea este imediată și semnificativă: baza de calcul scade de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar plafonarea coboară de la 100% la 70% din indemnizația netă, ceea ce înseamnă o diminuare de cel puțin 30%.
În concluzie, fără a contesta dreptul legiuitorului de a modifica pensiile de serviciu, autorii opiniei concurente subliniază importanța normelor tranzitorii și a respectării principiului securității juridice, precum și a colaborării loiale între instituțiile statului, pentru a menține echilibrul între puterile acestuia.
Doar doi judecători au făcut opinie separată - Tăierea excesivă a pensiilor afectează independența Justiției
Motivarea CCR cuprinde şi opinia separată care reprezintă punctul de vedere al judecătorilor care s-au opus soluției adoptate de majoritate și care motivează în scris de ce nu sunt de acord cu decizia colegilor lor. Această opinie este semnată de Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga (propuşi de PSD).
Cei doi judecători care au formulat opinia separată consideră că obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă și că legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților este neconstituțională.
În opinia lor, plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul venit net reduce substanțial nivelul acesteia și golește de conținut garanțiile constituționale ale independenței Justiției.
Aceștia susțin că noua reglementare poate face ca pensia contributivă din sistemul public să depășească pensia de serviciu, transformând beneficiul specific statutului de magistrat într-un drept pur teoretic.
De asemenea, eliminarea mecanismului de actualizare a pensiei în raport cu veniturile magistraților în activitate ar încălca principiul securității juridice, mai ales pentru cei deja aflați în sistem.
Opinia separată mai arată că legea nu este suficient fundamentată financiar, introduce un tratament diferențiat față de alte categorii cu pensii speciale și riscă să încalce atât Constituția, cât și standardele europene privind independența Justiției și protecția dreptului de proprietate.
În concluzie, judecătorii apreciază că diminuarea semnificativă a pensiei de serviciu afectează însăși arhitectura constituțională a independenței Justiției.