Cu puţin timp înaintea alegerilor decisive din aprilie, Viktor Orban se confruntă cu cea mai serioasă provocare politică din ultimul deceniu. Nu din partea liberalilor sau a pro-europenilor, ci din interiorul taberei conservatoare. Iar unul dintre episoadele care i-au complicat poziția este susținerea acordată lui George Simion în România, un moment delicat, exploatat rapid de rivalul său Péter Magyar, pentru a-l acuza că sacrifică interesele maghiarilor din afara granițelor.
După mai bine de un deceniu în care a dominat scena politică din Ungaria, Viktor Orban este provocat pe terenul care i-a adus cele mai multe victorii: naționalismul. Înaintea alegerilor din aprilie, cel mai serios adversar al său vine chiar din interiorul propriei tradiții politice.
Liderul opoziției conservatoare, Péter Magyar, fost apropiat al partidului de guvernământ, a reușit să întoarcă împotriva premierului chiar retorica suveranistă și eurosceptică promovată de acesta ani la rând, scrie Politico.
„Nu limbajul, ci minciunile”
Strategia lui Magyar nu este de a respinge discursul naționalist, ci de a-l demonta. El încearcă să convingă electoratul că, dincolo de sloganurile despre suveranitate și „interesul național”, guvernarea Orban a livrat prea puține rezultate concrete.
„Nu i-am întors limbajul naționalist împotriva lui. Îi întoarcem împotriva lui minciunile despre protejarea intereselor naționale maghiare”, a declarat Marton Hajdu, șeful de cabinet al partidului Tisza în Parlamentul European.
Mesajul pare să prindă. Potrivit agregatorului Poll of Polls realizat de Politico, partidul Tisza este creditat cu 49%, în timp ce Fidesz, formațiunea lui Orban, ar avea doar 38% din opţiunile de vot în acest moment.
Minoritățile din afara granițelor, noul câmp de luptă
Unul dintre cele mai sensibile subiecte în politica ungară este cel al maghiarilor din afara granițelor. De-a lungul anilor, Fidesz le-a acordat cetățenie și drept de vot, le-a garantat protecția prin Constituție și a finanțat școli și presă în limba maghiară în statele vecine.
Magyar a găsit însă breșe în această strategie.
Slovacia și decretele Beneš
Când premierul slovac a promovat o lege care sancționează criticile la adresa decretelor Beneš - acte normative din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial care au dus la retragerea cetățeniei și a proprietăților maghiarilor și germanilor etnici din fosta Cehoslovacie - Orban a reacționat prudent.
Magyar, în schimb, a cerut public retragerea măsurii și l-a acuzat pe premier că evită confruntarea pentru a nu-și afecta relația politică cu Bratislava.
Analiștii vorbesc despre un „compromis strategic”: Orban ar fi preferat să protejeze alianța cu Robert Fico în relația cu Bruxelles-ul, în loc să riște o criză diplomatică pe tema minorităților.
Episodul România: marșul până la Oradea
Un alt moment delicat a fost în România, unde Orban l-a susținut pe candidatul AUR George Simion, în pofida antecedentelor sale controversate în relația cu comunitatea maghiară.
După ce alegătorii maghiari din România au votat masiv pentru Nicușor Dan, contracandidatul lui Simion, Magyar a organizat un marș simbolic de la Budapesta la Oradea, oraș cu o populație maghiară numeroasă, acuzându-l pe Orban de trădarea intereselor comunității.
În paralel, liderul Opoziției a intervenit și în apărarea minorității rome din Ungaria, după declarații jignitoare ale unui oficial Fidesz.
Bruxelles-ul, între speranță și prudență
La nivel european, ascensiunea lui Magyar este privită cu interes, dar și cu rezerve.
După ani de confruntări între Budapesta și Bruxelles pe tema statului de drept, migrației sau sprijinului pentru Ucraina, unii oficiali europeni sperau într-o schimbare clar pro-UE. Însă Magyar nu oferă o ruptură radicală.
El a declarat că nu crede într-un „superstat european” și insistă că partidul său este „pe deplin pro-ungar”. Obiectivul declarat: reprezentarea intereselor Ungariei „în interiorul UE, nu în afara și nu împotriva ei”.
În Parlamentul European, cei șapte eurodeputați ai partidului Tisza, membri ai grupului Partidului Popular European (PPE), au fost sancționați după ce au absentat la votul de încredere pentru Ursula von der Leyen.
Timp de șase luni, li s-a interzis să ia cuvântul în plen sau să ocupe roluri de raportor.
Magyar a reacționat spunând că decizia demonstrează că „politicienii Tisza nu au stăpâni”. Orban a replicat dur: „Scaune goale, promisiuni goale. Soarta Ungariei era în joc.”
Ucraina și linia roșie
În privința războiului din Ucraina, poziția lui Magyar rămâne prudentă. El recunoaște Rusia drept agresor, dar - asemenea lui Orban - exclude trimiterea de trupe sau arme.
Partidul său susține menținerea gardului la frontieră, respinge cotele obligatorii de migranți și se opune aderării accelerate a Ucrainei la UE. Totodată, promite combaterea propagandei ruse și consolidarea cooperării regionale în formatul V4 (Grupul de la Vișegrad - Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia).
Un duel pe același vocabular
Strategia lui Péter Magyar nu este una clasic pro-europeană, ci una de reconfigurare a naționalismului.
El încearcă să demonstreze că problema nu este discursul despre suveranitate, ci modul în care acesta a fost folosit pentru a acoperi slăbiciuni economice și instituționale.
Pentru prima dată după mulți ani, Viktor Orban nu este contestat din afara cadrului ideologic pe care l-a construit, ci din interiorul lui. Iar asta face competiția cu atât mai periculoasă pentru liderul de la Budapesta.