România rămâne țara cu cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană, în pofida unor ușoare scăderi ale numărului de victime în ultimii ani. Cu 78 de morți la un milion de locuitori în 2024, țara noastră continuă să conducă în clasamentul sumbru al mortalității rutiere.
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, infrastructura precară, aplicarea slabă a legii și o cultură a condusului agresiv explică de ce aproape jumătate dintre cele circa 1.500 de decese anuale sunt pietoni și bicicliști – adică participanți vulnerabili la trafic.
„Am învățat pe calea cea grea”
Jurnalistul și realizatorul radio Lucian Mîndruță a povestit cum a trecut prin mai multe accidente în tinerețe: a intrat într-o mașină după ce a evitat un câine, a fost lovit într-o intersecție după ce a ratat un indicator și a derapat pe gheață, oprindu-se în doi copaci.
„Nu am fost suficient de atent, nu am condus suficient de încet și nici nu am fost cu adevărat suficient de conștient”, spune el. Ultimul accident grav a avut loc acum 20 de ani. „Am învățat pe calea cea grea.”
Faptul că a scăpat cu viață – și fără să provoace moartea altcuiva – nu este un dat într-o țară unde accidentele auto sunt principala cauză de deces în rândul tinerilor.
Primele măsuri mai dure
Pe fondul nemulțumirii publice, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentul agresiv – precum mersul prea aproape de mașina din față sau intimidarea altor șoferi – a fost definit explicit în lege, iar sancțiunile au crescut. În paralel, este introdusă o rețea de radare fixe și un sistem automat de detectare a abaterilor.
Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranță Rutieră, spune că „lucrurile se mișcă”, dar „nu cu viteza pe care ne-o dorim”.
Datele arată totuși o ușoară îmbunătățire: în 2025, decesele au scăzut cu 13%, iar numărul răniților grav cu 4%, potrivit statisticilor poliției citate de publicația britanică.
Bruxelles-ul cere aplicarea corectă a regulilor
Schimbarea structurală rămâne însă lentă. În octombrie, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră.
Activiștii vorbesc despre o cultură a condusului „egoist” și avertizează că modificarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În mediul rural, lipsa trotuarelor și a trecerilor sigure face ca rata mortalității să fie dublă față de cea din orașe.
Poluare, „rable” și boom-ul SUV-urilor
București este a doua cea mai poluată capitală din UE, potrivit Agenție Europene de Mediu, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului. Parcul auto îmbătrânit, dominat de mașini second-hand importate, agravează problema.
Raul Cazan, președintele organizației 2Celsius, avertizează că vehiculele vechi nu înseamnă doar emisii mai mari, ci și riscuri suplimentare în caz de accident: „Nu importăm doar poluare din vest. Importăm și pericol.”
În același timp, SUV-urile reprezintă aproape jumătate dintre mașinile noi înmatriculate. Potrivit organizației Transport & Environment, creșterea dimensiunii și înălțimii capotelor reduce vizibilitatea și crește severitatea rănilor în cazul impactului.
Viteza, principala cauză a tragediilor
O analiză a Coaliției pentru Siguranță Rutieră arată că viteza excesivă a fost principala cauză a deceselor în 2024, iar „indisciplina pietonală”, inclusiv traversarea neregulamentară, este frecvent menționată în cazul rănilor grave. Aproape jumătate dintre decese au loc pe drumuri naționale cu limită mare de viteză care traversează comunități.
Privind înapoi la accidentele sale, Mîndruță spune că a înțeles cât de periculos este individualismul la volan. „Să omori pe altcineva ar fi fost un coșmar.”