Direcţia Naţională Anticorupţie îşi prezintă joi, de la ora 11:00, la sediul Băncii Naţionale, raportul de activitate pe 2025, într-un context tensionat pentru sistemul judiciar.
Evenimentul vine la o zi după decizia Curţii Constituţionale privind modificarea condiţiilor de pensionare pentru magistraţi şi pe fondul dezbaterilor generate de documentarul Recorder „Justiţie capturată”, în care sunt formulate acuzaţii inclusiv la adresa procurorului-şef al DNA, Marius Voineag.
În paralel, este în plină desfăşurare procedura de selecţie pentru conducerile DNA, Parchetului General şi DIICOT, Voineag candidând pentru funcţia de procuror general adjunct.
Laudele lui Voineag la adresa DNA
Una dintre ideile centrale promovate de şeful DNA în ultimele luni este accentul pus pe recuperarea prejudiciilor. Potrivit declaraţiilor sale recente, la finalul anului trecut valoarea totală a sechestrelor instituite de DNA a ajuns la 330 de milioane de lei, sumă care depăşeşte bugetul anual al instituţiei, estimat la sub 300 de milioane de lei.
„Trebuie să le luăm şi banii”, a spus Voineag, explicând că strategia „DNA 2.0” vizează nu doar trimiterea în judecată a inculpaţilor, ci şi recuperarea produsului infracţional. În acest context, el a descris DNA drept „o organizaţie profitabilă”, subliniind că instituţia se axează pe întoarcerea banilor în economia reală.
Nemulţumiri faţă de instituţiile cu atribuţii de control
Un alt mesaj transmis de procurorul-şef vizează ceea ce el numeşte „incapacitatea” instituţiilor cu atribuţii de control de a sesiza DNA. În 2024, din cele 1.888 de cauze nou înregistrate, doar 39 au provenit din sesizările acestor instituţii. În 2025, numărul a crescut la aproape 80, însă Voineag consideră că este în continuare insuficient.
El a dat ca exemplu instituţii precum ANPC, Curtea de Conturi sau ANAF, arătând că lupta anticorupţie nu poate fi dusă exclusiv de DNA. „Nu pot ei trimite cât putem noi livra”, a afirmat acesta, insistând asupra nevoii unui flux constant de sesizări din partea structurilor de control.
Bilanţul pe 2024: mai multe rechizitorii, mai puţine achitări
La prezentarea raportului pe 2024, Marius Voineag a descris activitatea DNA drept „performantă” şi cu „trend general pozitiv”. Instituţia a soluţionat 5.443 de dosare, dintre care 2.379 nou înregistrate. Au fost emise 131 de rechizitorii şi încheiate 238 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, fiind trimişi în judecată 683 de inculpaţi, inclusiv 28 de persoane juridice.
Un indicator pe care conducerea DNA îl consideră relevant este scăderea ponderii achitărilor. Raportat la totalul inculpaţilor judecaţi, procentul achitărilor a coborât de la 17,64% la 16,37%, iar în funcţie de numărul cauzelor, de la 26,88% la 21,52%. De asemenea, procentul cauzelor restituite definitiv a scăzut de la 10,52% la 6,42%.
Resurse umane şi cazuri de mare corupţie
DNA a anunţat că, în 2024, au fost numiţi 51 de noi procurori, gradul total de ocupare ajungând la peste 88%. Voineag a susţinut că instituţia „a devenit din nou atractivă din perspectiva resurselor umane”, după ani marcaţi de plecări şi pensionări.
În acelaşi timp, procurorul-şef a transmis că Direcţia va continua să vizeze cazurile de mare corupţie şi domeniile cu impact major asupra vieţii cetăţenilor, insistând că recuperarea prejudiciilor rămâne un obiectiv strategic.
Raportul pe 2025 este aşteptat să confirme dacă tendinţele invocate anul trecut – creşterea măsurilor asiguratorii, scăderea achitărilor şi consolidarea echipei – se menţin într-un climat public şi instituţional tot mai tensionat.