Un european din cinci consideră că în anumite cazuri dictatura ar putea fi preferabilă democrației, arată un sondaj realizat în cinci ţări, printre care şi România. Nemulţumirea vizează modul în care funcţionează democraţia în practică şi la partidele politice tradiţionale.
Studiul, realizat în România, Grecia, Franța, Suedia și Marea Britanie, între 25 noiembrie şi 16 decembrie, arată o nemulţumire generalizată faţă de modul în care funcţionează democraţia în practică, mai degrabă decât faţă de democraţia în sine, relatează Politico.
Conform sondajului:
- 22% dintre cei chestionați afirmă că în anumite cazuri ar prefera o dictatură.
- 26% spun că nu i-ar deranja dacă un lider considerat capabil și eficient ar limita drepturile democratice.
- Cu toate acestea, opoziţia faţă de ideea unui regim autoritar rămâne puternică, 69% dintre respondenţi respingând această propunere.
Procentul cel mai mare de nemulțumiți s-a înregistrat în Grecia, unde 76% din respondenți spun că sunt dezamăgiți de felul în care funcționează sistemul democratic. În Franța procentul este de 68%.
România este pe locul al treilea, cu 66%. Urmează Marea Britanie, cu 42% și Suedia - 32%.
În privința încrederii în instituțiile publice:
- UE se bucură de un procent destul de ridicat - 43%,
- Presa este creditată cu 27%,
- Partidele politice au doar 24%.
În Grecia, 55% dintre respondenți spun că nu se simt apropiați de partidul pe care l-au votat. În România, 53% declară acest lucru. Urmează Marea Britanie - 47%, Franța - 43% și Suedia - 32%.
„Ţări precum România, care au cunoscut o creştere economică rapidă în ultimii ani, nu par să aibă o încredere mai mare în democraţia liberală”, arată Dimitris Papadimitriou, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Manchester.
„Ţări bogate precum Suedia se confruntă cu presiuni asupra instituţiilor democratice şi cu scăderea încrederii cetăţenilor în acestea. Franţa şi, într-o măsură mai mică, Marea Britanie se află într-o criză profundă. Grecia pare să se afle într-un echilibru instabil între o criză generală de încredere în instituţiile sale şi o credinţă oarecum neclară în idealurile democraţiei”, a comentat politologul.
„Sondajul nu exprimă o nemulţumire generală sau o respingere absolută a sistemului democratic”, a comentat şi George Siakas, profesor asistent la Universitatea Democritus din Tracia, Grecia. „Acesta exprimă nemulţumirea cetăţenilor faţă de modul în care funcţionează, cu caracteristici clare anti-elite şi „anti-sistem”, a subliniat profesorul.
Studiul vine într-un context în care sprijinul pentru forţele populiste şi naţionaliste este în creştere pe întreg continentul, partidele de extremă dreapta ocupând locuri fruntaşe în sondajele din Germania, Franţa şi Marea Britanie, dar şi la noi.
T.D.