Triunghiul România-Ucraina-R. Moldova, despre care a vorbit recent ministra de Externe Oana Țoiu, a fost lansat în urmă cu aproape 30 de ani, dar acum a revenit în actualitate pentru apărarea cibernetică.
Spre deosebire de România, care are fisuri încă neasumate de autorități din perioada alegerilor din 2024, Republica Moldova se află în topul celor mai performante state în clasamentul privind securitatea cibernetică. Nici România nu stă rău, privită de departe.
Clasamentul securității cibernetice
Clasamentul a fost făcut de E-Governance Academy din Estonia, la rândul ei una dintre cele mai avansate țări din acest punct de vedere, după ce în 2007 a fost supusă celor mai ample atacuri cibernetice care au avut loc asupra unui stat.
Totul s-a întâmplat după ce estonienii au mutat din zona vizuală un tanc sovietic, pe post de monument militar, într-o regiune etnică majoritar rusească. Peste 200 de instituții estoniene de stat și private au fost atunci deconectate, iar NATO a luat în discuție apărarea micii țări baltice.
Directoarea Institutului European de Studii Politice din Republica Moldova, Natalia Spînu, a declarat zilele trecute că instituțiile publice din R. Moldova au fost ținta a 14 milioane de tentative de atacuri cibernetice într-o singură noapte, respectiv în noaptea de 28 spre 29 septembrie 2025, când erau centralizate rezultatele alegerilor parlamentare. Atunci R. Moldova a rezistat și s-a dovedit mai puternică decât a fost România pe 24 noiembrie 2024, când a câștigat primul tur Călin Georgescu.
Spînu a vorbit despre costurile ridicate pe care le implică securitatea cibernetică și a amintit rolul major avut în finanțarea acestui sector al Uniunii Europene, în general, și al României, în special.
Republica Moldova e pe locul 5 în acest clasament al securității cibernetice, iar România pe locul 8.
Primele poziții sunt ocupate de Cehia, Canada, Estonia şi Finlanda. Ucraina se află pe locul al 18-lea, dar peste 500 de specialiști ucraineni au fost instruiți în colaborare cu Estonia. Luând în considerare numărul de atacuri, Ucraina se află pe locul 5, iar în 2025 și-a consolidat mult apărarea cibernetică, potrivit clasamentului făcut de E-Governance Academy din Estonia.
Un plus gigantic pentru stabilitatea regională
Rezultă deci că acest triunghi România-Moldova-Ucraina ar putea fi eficient, dacă toate cele trei țări și-ar folosi împreună resursele și informațiile pentru securizarea cibernetică a spațiului comun.
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre Tripla Alianță Cibernetică, folosind o sintagmă de la finele secolului al 19-lea, când cancelarul Otto von Bismarck a inițiat un bloc militar și politic format din Germania, Austro-Ungaria și Italia pentru a opri avansul Rusiei și a izola Franța.
Șeful Direcției Naționale de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, spunea despre colaborarea dintre România, Ucraina și R. Moldova că ar putea fi „un plus gigantic pentru stabilitatea regională”. Din ultimul raport al acestei instituții, publicat în vara anului 2025, se putea vedea că nivelul amenințării cibernetice la adresa României rămâne ridicat.
Atacurile cele mai dese și mai periculoase au loc asupra infrastructurii militare, de transporturi și energetice. Întrebarea e în ce fel cele trei state pot desfășura o umbrelă protectoare peste regiune, dacă într-adevăr această umbrelă va fi funcțională și de cât timp e nevoie pentru a pune toate resursele în același coș.
Problemele României
România, spre exemplu, s-a confruntat la alegerile prezidențiale din 2024 cu atacuri cibernetice pe care nu le-a prevăzut nicio instituție, niciun serviciu secret. Alegerile au fost anulate, după ce Călin Georgescu, cotat cu doar câteva procente, a câștigat primul tur fără să-și facă niciun fel de campanie electorală în spațiul real, folosindu-se de rețelele sociale, dar nu numai.
Ulterior, Serviciul Român de Informații a trimis la Consiliul Suprem de Apărare a Țării un raport din care rezultă că SRI „a identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităţilor existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral”.
Raportul pomenește de mai multe ori atacurile cibernetice venite inclusiv dinspre Rusia, despre care se înțelege că serviciul știa înainte de primul tur din 24 noiembrie 2024, fără să explice însă de ce nu a dat niciun fel de avertismente.
Poate, dacă ar fi existat acest triunghi de apărare cibernetică împreună cu R. Moldova și Ucraina, pericolul ar fi fost prevenit și expus public. O astfel de cooperare poate da în vileag inclusiv derapaje din interiorul sistemului sau tentația de a sta la masă cu dușmanul.