CCR a decis, miercuri, că legea pensiilor speciale ale magistraților, asumată de Guvernul Bolojan, este constituțională şi acum poate merge la promulgare.
După 5 amânări care au durat peste două luni, Curtea Constituțională a dezbătut şi a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la reforma pensiilor magistraților.
La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de instanţa supremă. Înalta Curte consideră că măsurile din proiectul Guvernului ”pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” şi a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. CCR a respins şi această solicitare.
Decizia de constituționalitate a fost luată cu un scor surprinzător: 6-3. Iar cea referitoare la sesizarea CJUE cu scorul clasic de 5 la 4, scrie G4Media.
Cei șase judecători care au votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și declararea legii drept constituțională sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc (PSD!), a aflat Hotnews.
Era de aşteptat ca azi CCR să ia o hotărâre, după ce şi Sorin Grindeanu a prevăzut asta pe Facebook, iar până acum doar judecătorii susţinuţi de PSD s-au opus în fel şi chip. „Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului. Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook.
Asigurări pentru magistraţi de la Nicuşor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a salutat decizia CCR, însă a ţinut să îi asigure pe magistraţi că sunt respectaţi pentru rolul lor important în societate.
Ce prevede legea pensiilor magistraţilor
Reforma pensiilor speciale ale magistraților, care trece acum cu greu de CCR şi a fost respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație, este a doua variantă a Guvernului Bolojan.
Legea pe care Bolojan şi-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie, diferă de varianta respinsă anterior de CCR în octombrie, pentru că prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10 pentru creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
În schimb, Executivul a păstrat din prima variantă plafonarea pensiilor la 70% din venitul net.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard din sistemul public.
Reforma pensiilor ne costă la PNRR. Bolojan promite, Pîslaru nu e optimist. Mai multă încredere pară să aibă Grindeanu
Amânările repetate ale CCR au avut deja consecințe: România poate pierde 231 milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului legat de reforma pensiilor magistraților.
Premierul Ilie Bolojan a reacţionat, miercuri, la vestea bună de la CCR şi a anunţat că de acum se vor face demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR.
Potrivit premierului, ”reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistenţă de societatea românească şi reuşesc un pas mare spre echitate”.
”Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, mai anunţă şeful Executivului.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, la Digi24, că va informa oficial autoritățile europene după promulgarea legii de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial.
Referitor la șansele de a recupera cei 231 de milioane de euro blocați de Comisia Europeană, Pîslaru a fost prudent, pentru că România a depășit cu peste două luni termenul limită din 28 noiembrie. „Voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a demonstra că reforma a fost îndeplinită", a spus ministrul.
El nu poate garanta recuperarea sumei.
Solicitat să precizeze dacă există garanții din partea oficialilor europeni că forma actuală a legii îndeplinește standardele asumate prin PNRR, ministrul a clarificat că, informal, Comisia Europeană a fost de acord cu textul propus de Guvern.
„Este strict o problemă de termen", a subliniat Pîslaru. În cazul altor state aflate în situații similare, Comisia Europeană a aplicat penalizări. „Trebuie să demonstrăm că situația României este una particulară", a conchis Pîslaru, citat de Mediafax.
Mai multă încredere pară să aibă Sorin Grindeanu. ”De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit (...) Am încredere că, dacă îşi face bine treaba domnul ministru Pîslaru, nu vom pierde acei bani”, a arătat şeful PSD.