România coboară în Indexul de percepţie a corupţiei pe anul 2025 întocmit de Transparency International și ocupă locul 70 din 182 de ţări.
România a obținut un scor de 45 de puncte și a ajuns pe locul 70, în scădere cu cinci poziții faţă de clasamentul din anul precedent, fiind acum la egalitate cu două ţări africane – Benin şi Sao Tome şi Principe.
Raportul pentru anul 2024 plasa România pe locul 65, cu un scor de 46 de puncte din 100 posibile.
Un scor cuprins între 43 şi 47 de puncte este considerat în raportul de anul acesta un „interval de încredere”.
Cel mai bun scor înregistrat de România în Indexul realizat de Transparency, începând din 2012, de când este utilizată metodologia din prezent, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 şi 2017, iar cel mai slab a fost de 43 de puncte, înregistrat în 2013 şi 2014, notează News.ro.
România stă cel mai bine, totuşi, în clasamentul pe 2025, în raport cu vecinii ei.
- Moldova este pe locul 80, cu 42 de puncte;
- Bulgaria şi Ungaria sunt ambele pe 84, cu 40 de puncte;
- Ucraina este pe locul 104, cu 36 de puncte;
- Serbia este pe 116, cu 33 de puncte.
Bulgaria și Ungaria sunt, de altfel, cele mai slab cotate țări din Uniunea Europeană.
Cum se determină o țară coruptă
Indicele de percepţie a corupţiei (CPI) este cel mai utilizat clasament global al corupţiei din lume. Acesta măsoară gradul de corupţie perceput al sectorului public din fiecare ţară, potrivit experţilor şi oamenilor de afaceri.
Scorul fiecărei ţări este o combinaţie a cel puţin trei surse de date extrase din 13 sondaje şi evaluări diferite privind corupţia. Aceste surse de date sunt colectate de o serie de instituţii de renume, printre care Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial.
Scorul unei ţări reprezintă nivelul perceput al corupţiei din sectorul public pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă foarte corupt şi 100 înseamnă foarte curat.
Fluctuaţiile sau schimbările mici ale scorului CPI al unei ţări nu sunt de obicei semnificative, motiv pentru care, în fiecare an, în tabelul complet al rezultatelor sunt marcate toate ţările care au suferit o schimbare „semnificativă din punct de vedere statistic”, precizează Transparency.
Indexul este un indicator global foarte util, dar se limitează la percepţia experţilor şi a oamenilor de afaceri asupra corupţiei din sectorul public.
Sursele de date utilizate pentru compilarea CPI acoperă în mod specific următoarele manifestări ale corupţiei din sectorul public:
- Mită
- Deturnarea fondurilor publice
- Funcţionarii care îşi folosesc funcţia publică pentru a obţine beneficii private fără a suporta consecinţe
- Capacitatea guvernelor de a limita corupţia în sectorul public
- Birocraţia excesivă din sectorul public, care poate creşte oportunităţile de corupţie
- Numiri nepotiste în funcţia publică
- Legile care garantează că funcţionarii publici trebuie să-şi dezvăluie situaţia financiară şi potenţialele conflicte de interese
- Protecţia juridică a persoanelor care raportează cazuri de mită şi corupţie
- Capturarea statului de către interese înguste
- Accesul la informaţii privind afacerile publice/activităţile guvernamentale
Țările cel mai puțin corupte
Cel mai bine clasată ţară în Indexul Transparency pe 2025 este Danemarca, cu un scor de 89 de puncte (în scădere cu un punct).
Urmează Finlanda (scor: 88), Singapore (84), Noua Zeelandă (81), Norvegia (81), Suedia (80), Elveţia (80), Luxemburg (78), Olanda (78), Germania (77) şi Islanda (77).
SUA și Marea Britanie sunt la minime istorice
Corupţia rămâne o ameninţare serioasă în toate părţile lumii, deşi există semne limitate de progres, se arată în comunicatul Transparency International.
Marea Britanie (locul 20, scor 70) şi Statele Unite (locul 29, scor 64) au atins noi minime în cadrul acestui indice global al corupţiei, pe fondul unei „tendinţe îngrijorătoare” de erodare a instituţiilor democratice prin donaţii politice, mită pentru acces şi presarea de către stat a activiştilor şi jurnaliştilor.
Raportul de anul acesta a identificat în special un regres în democraţiile consacrate, avertizând că evenimentele din timpul preşedinţiei lui Donald Trump şi dezvăluirile conţinute în dosarele Epstein ar putea alimenta o deteriorare şi mai mare.
Transparency își exprimă îngrijorarea cu privire la acțiunile împotriva celor cu opinii independente și a independenței justiției în Statele Unite. De la începutul celui de-al doilea mandat la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele Donald Trump a făcut presiuni mai mari asupra unui spectru larg de instituții, de la Rezerva Federală (Fed) - banca centrală a SUA - la universități.
Președintele Fed, Jerome Powell, este anchetat de Departamentul Justiției după ce a rezistat insistențelor lui Trump pentru reducerea dobânzilor, amintește organizația citată de Agerpres.
De asemenea, legea americană privind practicile de corupție în străinătate a fost temporar blocată, iar aplicarea ei a fost mai puțin strictă, ceea ce dovedește, potrivit raportului citat, o "toleranță față de practicile comerciale corupte", în timp ce reducerea masivă a ajutoarelor pentru străinătate alocate de SUA a slăbit eforturile de combatere a corupției la scară mondială.
Democrația a regresat și în Regatul Unit și Franța, care sunt în continuare bine clasate, dar cu riscuri mai mari de corupție din cauza slăbirii mecanismelor de control independente, a lacunelor legislative și a lipsei unor sancțiuni eficiente.
Ungaria, trasă în jos de Orban
Raportul menționează că premierul naționalist ungar Viktor Orban, aflat la putere din 2010, "a slăbit sistematic statul de drept, spațiul civic și integritatea electorală timp de mai mult de zece ani", ceea ce "i-a permis să deturneze nepedepsit miliarde de euro, inclusiv de proveniență din fonduri ale UE, și să le distribuie acoliților săi" prin contracte publice incorecte.
Transparency reproșează Uniunii că nu face nimic pentru a opri dezintegrarea mecanismelor de protecție democratice în anumite state membre, deși dispune pentru asta de instrumente puternice în ceea ce privește statul de drept.
Un exemplu rar în sens contrar: în Franța, în 2025, a fost condamnat fostul președinte Nicolas Sarkozy, ceea ce reprezintă o aplicare a principiului european de răspundere pentru lipsa de integritate politică. Pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, Sarkozy a primit în septembrie o pedeapsă de cinci ani de închisoare și a fost încarcerat efectiv trei săptămâni, până în noiembrie - o premieră în istoria celei de-a cincea Republici Franceze.
Media globală e la un nou minim, oamenii plătesc
Majoritatea țărilor nu reușesc să controleze corupția - 122 de țări din 180 au indici sub 50.
Media globală a scăzut la un nou minim de 42, în timp ce mai mult de două treimi din ţări au un scor sub 50. Iar oamenii plătesc preţul, deoarece corupţia duce la spitale subfinanţate, apărări împotriva inundaţiilor neconstruite şi distruge speranţele şi visele tinerilor.
Ce-i de făcut? Liderii trebuie să ia măsuri pentru a combate abuzurile de putere şi factorii mai largi care determină acest declin, cum ar fi reducerea controlului şi echilibrului democratic şi atacurile asupra societăţii civile independente. Protestele antiguvernamentale din multe părţi ale lumii arată că oamenii sunt sătui de conducerea iresponsabilă şi cer reforme, punctează Transparency.