Curtea de Apel București a respins, marţi, ca nefondată solicitarea avocatei AUR de a suspenda efectele decretului de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător CCR (ca parte din procesul de anulare a deciziei).
Asta înseamnă că Dacian Dragoș rămâne judecător constituțional, cel puțin până miercuri, când se judecă altă cerere. De data aceasta, de suspendare a decretului prezidențial, solicitare făcută de aceeaşi avocată – Silvia Uscov. E vorba despre un proces paralel, care vizează însă doi judecători ai Curții Constituționale: același Dacian Dragoș (numit de Nicuşor Dan) și Mihai Busuioc (propus de PSD).
Acest proces are loc miercuri, în aceeaşi zi în care CCR ar fi trebuit să dea o decizie pe reforma pensiilor magistraților, însă aici se pare că vom avea o nouă amânare, după ce judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, blocând pronunțarea unei hotărâri.
Pe de altă parte, instanţa a admis azi solicitarea Administraţiei Prezidențiale de a sesiza CCR și a cerut Curții Constituționale să clarifice sintagma „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”.
Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători constituţionali nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
CCR trebuie să spună dacă la condițiile de vechime se ia în calcul doar activitatea didactică în învățământul juridic sau activitatea didactică în general și activitatea în alte domenii precum avocatură, cercetare științifică etc.
„În sensul că sintagma activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative”, arată minuta Curții de Apel București.
