Există o presiune mediatică și politică asupra președintelui Nicușor Dan de a accepta invitația lui Donald Trump pentru Consiliul Păcii de la Washington, deși deocamdată toate marile puteri europene au refuzat.
Cum ia decizia de participare președintele? Aparent ar vrea să-și asume singur întreaga responsabilitate pentru această hotărâre de politică externă și a explicat că se va decide „în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului”.
Doar Bulgaria şi Ungaria s-au grăbit să-i dea girul lui Trump
Nicușor Dan susține că Bucureștiul ar fi de acord să intre în Consiliul pentru Pace, dacă statutul pe baza căruia funcționează va fi revizuit.
Președintele român nu spune în ce fel dorește revizuirea acestei instituții pe care cei mai mulți observatori o consideră o formă concurentă a Națiunilor Unite, a cărei Cartă e foarte asemănătoare cu cea a Consiliului Păcii.
Diferența majoră între cele două este că, în cazul Consiliului pentru Pace, președintele american Donald Trump este marele șef, autopropus și care decide discreționar pe cine invită să fie parte a organizației, cine urmează să o conducă și chiar cine sunt membrii comitetului director.
Statele invitate să adere trebuie să plătească 1 miliard de dolari, dacă vor să fie membre de drept, cu toate că în Carta Consiliului pentru Pace nu se precizează unde vor merge acești bani și la ce vor fi folosiți.
România poate fi deci acolo și fără bani, prezența e simbolică, pentru a demonstra că politica excesivă a lui Donald Trump are suficienți susținători, eventual chiar din Europa. Până acum, însă, numai Bulgaria și Ungaria s-au grăbit să-i dea girul lui Trump.
Nicuşor Dan ar putea convoca CSAT
Nicușor Dan i-ar putea cere Parlamentului să decidă dacă pentru România e o soluție pe termen lung să facă parte din acest consiliu inventat de Trump sau dacă nu cumva în circumstanțele actuale Bucureștiul n-ar trebui să-și schimbe linia de politică externă.
O astfel de consultare e periculoasă, fiindcă mai mult de jumătate din parlamentari sunt de partea lui Trump.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu a spus de mai multe ori că Bucureștiul trebuie să-și alinieze politica externă cu Washingtonul: „Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate”.
Deloc întâmplător AUR e de aceeași părere. Dan Dungaciu, noul număr 2 din AUR, susține că UE „nu poate fi un actor viabil de securitate”, iar România „nu are libertatea” unei „politici externe și de securitate, în acest moment”.
Altfel spus, în Parlament există o majoritate asigurată de partea suveraniștilor, indiferent de culoarea lor, iar o cercetare recentă făcută de o casă de sondare apropiată PSD arată că 44% dintre cei întrebați cred că România ar fi trebuit să adere la Consiliul pentru Pace propus de președintele SUA. 36% se opun ideii, iar 20% nu și-au format o părere. Aproape 50% dintre românii cu studii sub medii, 44% cu studii medii și 38% cu studii superioare pariază pe Consiliul lui Trump (Avangarde, ianuarie 2026).
Pentru a evita o confruntare contondentă în Legislativ, dar totuși pentru a nu lua singur decizia, Nicușor Dan ar putea, în schimb, să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde sunt reprezentanți miniștri din cele patru formațiuni din arcul de guvernământ, șeful Statului Major al Apărării, vechii directori ai serviciilor secrete, dar și consilierul pentru securitate al președintelui, Marius Lazurca.
La Varșovia, spre exemplu, unde președintele conservator Karol Nawrocki e de altă culoare decât guvernul și are aceeași orientare pro-Trump, a cerut întrunirea Consiliului de Securitate al Poloniei pentru a decide dacă va merge la prima întrunire a Consiliului Păcii de la Washington sau nu. Nawrocki a participat la Davos la ceremonia de înființare a Consiliului, dar i-a explicat lui Trump că, fără acordul Parlamentului și Guvernului, Polonia nu poate deveni membră a Consiliului.
Polonia urmează drumul european
Conservatorii polonezi din Partidul Lege și Justiție (PiS) au criticat alături de șeful statului poziția Guvernului, care a spus clar că nu plătește taxa de 1 miliard și cea a ministrului de Externe, Radosław Sikorski, care și-a exprimat scepticismul în legătură cu aderarea Poloniei la Consiliul pentru Pace.
Polonia urmează drumul european și nu se lasă șantajată de amenințările americanilor legate de retragerea trupelor, chiar dacă și la Varșovia există un cor impresionant în favoarea lui Donald Trump.
România stă încă în expectativă, Nicușor Dan se declară onorat de invitație, dar se mai gândește, în vreme ce PSD și televiziunile mari de știri fac presiuni să meargă la Washington.
Bucureștiul nu este în cercul de favoriți ai administrației americane, după cum se vede și din harta deplasării șefului diplomației americane în estul Europei. Marco Rubio vine la Conferința pentru Securitate de la München la finele săptămânii acesteia. Apoi, a anunțat că va merge în Ungaria și Slovacia.
La Budapesta, americanii se ocupă de campania electorală a premierului Viktor Orban, care după 16 ani la putere ar putea pierde alegerile din aprilie. În Slovacia, legăturile rămân strânse chiar după ce premierul Robert Fico le-ar fi mărturisit, potrivit Politico, câtorva lideri europeni îngrijorarea lui cu privire la starea psihică a liderului de la Casa Albă, după întâlnirea pe care a avut-o cu acesta, descriindu-l drept „tulburat” și „periculos”.
Nicușor Dan a urmat până acum calea europeană, în ciuda majorității suveraniste care se tot mărește în țară. Poate că de data aceasta România nu va mai fi inconsecventă cu argumente pe care le crede rezonabile.