Un nou raport publicat de Eurostat arată că 9,2% din populația Uniunii Europene nu a reușit, în 2024, să își încălzească locuința într-un mod adecvat din motive financiare sau care țin de resurse insuficiente, o îmbunătățire de 1,4 puncte procentuale față de 2023.
Datele provin din statisticile oficiale privind condițiile de trai și reflectă diferențele semnificative între statele membre ale UE în ceea ce privește „sărăcia energetică” sau dificultatea de a face față costului încălzirii locuințelor.
Unde se situează România
Potrivit datelor Eurostat, România se situează peste media europeană la problemele de încălzire în 2024. Astfel, aproximativ 10,8% din populația României nu a reușit să își încălzească suficient locuința în 2024.
Pe lângă faptul că această valoare este apropiată de media UE (9,2% în 2024), ea este semnificativ mai mică decât în state europene cu climă mai blândă, cum sunt Spania sau Grecia.
Clasamentul țărilor UE la dificultatea încălzirii locuinței
Conform datelor oficiale Eurostat, distribuția țărilor membre UE după procentul de populație care nu a reușit să își încălzească casa în mod adecvat în 2024 este următoarea:
- Bulgaria şi Grecia – 19%
- Lituania – 18%
- Spania – 17,5%
- România – 10,8%
- Franța – 11,8%
- Italia – 8,6%
- Germania – 6,3%
- Estonia și Luxemburg - 3,6%
- Polonia și Slovenia – 3,3%
- Finlanda – 2,7%.
Aceste diferențe subliniază că, în UE, nu doar clima influențează capacitatea de a menține locuința caldă, ci și factorii socio-economici: veniturile populației, costul energiei, eficiența energetică a locuințelor și sprijinul guvernamental pentru familiile vulnerabile.
Pentru UE în ansamblu, procentul persoanelor care nu au putut încălzi locuința a scăzut de la 10,6% în 2023 la 9,2% în 2024, indicând o ușoară ameliorare a situației în contextul ajustărilor de piață și al politicilor energetice adoptate în ultimii ani.
În același timp, țări din nordul și centrul Europei, precum Finlanda și Polonia, au reușit să mențină niveluri foarte scăzute ale acestui indicator, subliniind diferențe structurale între regiuni din UE.